Serbia, aproape de faliment

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Dacă nu va face urgent rost de bani, Serbia va intra în incapacitate de plată. Ca să reducă pe cât posibil cheltuielile bugetare, Guvernul de la Belgrad vrea să reducă salariile bugetarilor şi subvenţiile acordate companiilor de stat.

Tăierile de salarii ar urma să aducă teoretic economii de peste 200 de milioane de euro, însă de pe urma lor ar urma să fie afectaţi între 300 şi 500 de mii de bugetari. Însă statul sârb are nevoie de mult mai mulţi bani ca funcţioneze. Negociază un împrumut de un miliard de dolari cu Emiratele Arabe Unite. Până la sfârșitul anului viitor, creditul ar putea fi extins la 3 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. Asta dacă nu se ajunge la o înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional.

Washingtonul a refuzat în primăvară să înceapă negocierile pentru un nou acord, considerând că Serbia nu şi-a îndeplinit angajamentele. Marile probleme sunt deficitul bugetar, care anul acesta a ajuns la 8,3% din Produsul Inter Brut, dar şi datoria publică de 60% din PIB.

Serbia trebuie să-şi reducă deficitul bugetar cu 1,6 miliarde de euro până în 2016 pentru a nu pierde încrederea investitorilor, dar ministrul de Finanţe se teme că spaţiul de manevră este foarte redus.

„Trebuie să ne consolidăm deficitul fiscal şi să facem ordine în sectorul public, care reprezintă o parte însemnată din economie, mai bine de jumătate, de fapt. Şi, în paralel, trebuie să ne asigurăm că economia reală va creşte”, a declarat Lazar Krstic, ministrul sârb de Finanţe .

 După sfârşitul războiului din Kosovo, relaţiile dintre Belgrad şi Washington au început să se îmbunătăţească, la fel şi economia sârbă. Politicile fiscale mai permisive au creat condiţii pentru creşterea salariilor şi a pensiilor. Însă criza economică declanşată în 2008 a limitat avântul economic al Serbiei. După un declin de 1,7 la sută în 2012, Fondul Monetar Internaţional se aştepta ca economia sârbă să revină pe creştere în 2013. Nu s-a întâmplat aşa. Rata şomajului a trecut de 23 la sută anul trecut şi are toate şansele să se menţină la aceleaşi cote, în condiţiile în care exporturile Serbiei au scăzut, moneda naţională e slăbită, iar inflaţia e în creştere.