Ţânţarii, vectori ai maladiilor, rozătoarele care distrug culturile sau insectele care devorează pădurile: speciile invazive costă omenirea sume "fenomenale", "din ce în ce mari" şi totuşi puţin cunoscute, avertizează cercetătorii, atrăgând atenţia că acesta este doar începutul, informează AFP.
Un studiu publicat miercuri în revista Nature, citat de Agerpres, face un bilanţ "alarmant", deşi probabil "subestimat", al costurilor: aduse în mod voluntar sau nu de oameni din habitatul lor natural, aceste specii care devin dăunătoare pentru noul lor habitat au costat omenirea cel puţin 1.288 de miliarde de dolari din 1970, în medie 26,8 miliarde de dolari pe an.
Plante, insecte, păsări, peşti, moluşte, microorganisme sau mamifere. O parte din costuri este legată de lupta împotriva proliferării acestora, însă daunele pe care le cauzează, pe uscat sau în apă, cântăresc de zece până la o sută de ori mai greu, potrivit studiului, care se bazează pe analiza a mii de date colectate în baza de date InvaCost.
De aceste daune nu scapă niciun ecosistem: le vedem în cazul pădurilor americane atacate de croitorul asiatic (Anoplophora glabripennis), al infrastructurilor ameninţate de termite, al canalizărilor blocate de scoica zebră (Dreissena polymorpha) în zona marilor lacuri americane sau în cel al terenurilor din Hawaii, a căror valoare imobiliară scade din cauza unei specii de broască (Eleutherodactylus coqui) care produce sunete foarte puternice, ajungând până la 100 de decibeli.
Conform datelor InvaCost, printre speciile care produc cele mai importante pagube figurează şobolanii, o molie (Lymantria dispar) care atacă copacii din emisfera nordică, furnica de foc cu venin mortal şi mai ales ţânţarii, prin bolile pe care le transmit.
Astfel, ţânţarul tigru din Asia de Sud-Est (Aedes albopictus) este una dintre cele mai dăunătoare specii invazive din lume, aducând în Europa virusurile chikungunya, dengue şi zika.
Pe lângă "magnitudinea fenomenală" a costurilor, "ceea ce este destul de îngrijorător este că acestea au crescut constant din 1970, cu un cost anual mediu care se dublează la fiecare şase ani şi se triplează la fiecare deceniu", a explicat presei autorul principal al studiului, Christophe Diagne, de la Laboratoire Écologie, Systématique et Évolution (CNRS, Universitatea Paris-Saclay).
O creştere parţial legată de intensificarea cercetărilor pe acest subiect. Dar nu numai: "studiile arată o creştere exponenţială a speciilor introduse", insistă Franck Courchamp, directorul aceluiaşi laborator.
Un raport al experţilor ONU privind biodiversitatea din 2019 (IPBES) clasează speciile exotice invazive printre primii cinci vinovaţi pentru distrugerea naturii, în spatele utilizării terenurilor, exploatării directe a resurselor, schimbărilor climatice şi poluării şi indică o creştere cu 70% din 1970 a numărului acestor specii în 21 de ţări examinate.
Iar răul cel mare încă nu a venit, avertizează Franck Courchamp, care va participa la viitorul raport IPBES cu privire la aceste specii invazive.
"Comerţul internaţional va face ca tot mai multe specii să fie introduse, iar schimbările climatice, ca din ce în ce mai multe specii introduse să se stabilească. Aşadar, costurile ar putea creşte cel puţin la fel de repede, dacă nu chiar mai repede pe viitor", atrage atenţia el.
Pe primele zece locuri în topul celor mai dăunătoare specii invazive figurează şi specii mai surprinzătoare, cum ar fi şarpele brun arboricol (Boiga irregularis), introdus accidental în Guam, care nu doar că a dus la dispariţia păsărilor şi şopârlelor de pe insulă, ci a şi scurtcircuitat instalaţiile electrice, dar şi pisica domestică, o specie "invazivă în aproape toate insulele lumii".
Editor : V.M.
