Studiu: Câți oameni au murit din cauza dezinformării despre COVID-19. Urina de vacă sau de cămilă, printre leacuri

Pakistani vendors display sacrificial animals, Lahore, Punjab, Pakistan - 16 Jul 2020
Foto: Profimedia

Dezinformarea cu privire la coronavirus a fost foarte des întâlnită, de la izbucnirea pandemiei, de cele mai multe ori fiind vorba despre zvonuri, stigmatizare și teorii ale conspirației. Din această cauză au existat infectări suplimentare, iar mii de oameni au murit sau au avut nevoie de asistenţă medicală, conform unui studiu publicat în American Journal of Tropical Medicine and Hygiene.

Studiul a fost realizat de o echipă formată din oameni de ştiinţă din mai multe ţări, inclusiv din Australia, Japonia şi Thailanda, după analiza celor mai răspândite zvonuri, a stigmatizărilor și a teoriilor conspiraționiste care au circulat pe diverse platforme de internet, pe site-urile de verificare a informațiilor, pe Facebook, Twitter și chiar site-uri de știri.

Autorii studiului vorbesc despre infodemie (supraabundență de informații, fie adevărate, fie false) și spun că, deoarece este foarte greu de făcut acest lucru în timp real, au fost analizate date compilate între 31 decembrie 2019 şi 5 aprilie 2020. În acest interval au fost identificate peste 2.300 de surse în 25 de limbi, din 87 de țări.

harta-dezinformare-coronavirus
Distribuția infodemiei cu privire la coronavirus, în perioada în care a fost făcut studiul.

Majoritatea informațiilor făceau referire la boală, cum se transmite și mortalitate (24%), apoi cu privire la măsurile de control a virusului (21%), tratamente și leacuri (19%), cauzele bolii și originea ei (15%), violență (1%) și altele (20%).

Astfel, autorii studiului au descoperit că aproximativ 82% dintre aceste informații erau false.

„Dezinformarea alimentată de zvonuri, stigmatizare și teoriile conspirației poate avea implicații serioase asupra indivizilor și a comunităților, dacă iau fața regulilor bazate pe informații certe. Instituțiile de sănătate trebuie să urmărească dezinformarea cu privire la COVID-19 în timp real și să implice comunitățile locale și guvernele pentru a demasca informațiile false”, spun autorii studiului.

Potrivit documentului, stigmatizarea se referă la defăimarea ori discriminarea persoanelor care ar putea fi infectate, iar acestea, din cauza rușinii, nu merg la spital pentru a se trata sau merg mult mai târziu, când situația se înrăutățește. Totodată, aici a fost inclusă și insultarea personalului medical sau a persoanelor asiatice care călătoreau în alte țări sau care locuiau în alte țări.

Autorii studiului precizează că acest lucru s-a observat și când a izbucnit epidemia de SARS (Sindromul respirator acut sever), între 2002-2003.

Astfel, este dat ca exemplu cazul unei asistente cu origini chinezești din Australia, căreia un pacient i-a spus că nu ar fi trebuit să dea mâna cu ea, deoarece s-ar fi putut infecta cu coronavirus, ori al unui indian care s-a sinucis de teamă ca s-a infectat cu COVID-19, însă fără ca acesta să se fi testat înainte.

În ceea ce privește violența provocată de infodemie, este amintit cazul autobuzelor atacate de protestatari, în Ucraina, în care erau transportau cetățenii evacuați din China.

Impactul informațiilor false 

Potrivit cercetării, aproximativ 800 de persoane au murit după ce au consumat substanţe alcoolice foarte concentrate în încercarea de a-şi dezinfecta corpurile, în timp ce 5.900 de persoane au fost spitalizate după ce au consumat metanol, 60 dintre acestea pierzându-şi ulterior vederea.

De exemplu, informaţiile eronate care au circulat pe rețelele sociale din India i-au determinat pe mulţi să consume urină de vacă sau bălegar pentru a se proteja de COVID-19, în timp ce în Arabia Saudită consumul de urină de cămilă a fost promovat drept leac împotriva virusului.

Mai mult, unele persoane din Asia şi angajaţi din sistemul sanitar au fost în repetate rânduri stigmatizaţi şi s-au confruntat cu abuzuri verbale şi fizice.

Cercetătorii au analizat și impactul pe care l-au avut informațiile false asupra sistemului de sănătate din mai multe țări, inclusiv din România. În cazul țării noastre, au circulat mai degrabă zvonurile, iar impactul a fost minim.

Însă, țări precum SUA, China, India, Indonezia, Brazilia sau Spania impactul dezinformării a fost major.

Cu privire la teoriile conspirațiilor, cea mai des întâlnită în acea perioadă era că boala este o armă biologică creată de agențiile secrete. Au circulat și cele că mai multe țări au fabricat coronavirusul și l-au răspândit în China, ca parte a războiului economic, sau că, dimpotrivă, Beijingul a fabricat virusul într-un laborator din Wuhan cu scopul de a crea o armă.

Este amintită și teoria conspirației conform căreia virusul a fost creat pentru a opri creșterea populației, dar și cele cu privire la tratamente și vaccinul împotriva COVID-19. Nu în ultimul rând, zvonurile au dus în unele țări la cozi uriașe la supermarketuri și la rafturi golite.

În concluzie, oamenii de ştiinţă au cerut guvernelor şi organizaţiilor internaţionale să monitorizeze mai bine dezinformarea în mediul online şi să coopereze cu companiile de social media pentru a difuza informaţii corecte.

(Redactor: George Costiță)

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate