The Guardian a dezvăluit identitatea sursei informaţiilor despre supravegherea comunicaţiilor

Este vorba despre Edward Snowden, un tânăr de 29 de ani, fost angajat la CIA, care se află la Hong Kong din 20 mai. "Nu am nicio intenţie să mă ascund, pentru că ştiu că nu am făcut nimic rău", a declarat acesta într-un interviu publicat pe site-ul ziarului. "Cred că nu mă pot întoarce acasă", a recunoscut, totuşi, Snowdent, în contextul în care autorităţile americane au anunţat că au lansat o anchetă pentru a afla cine se află la originea dezvăluirilor publicate de ziarele The Guardian şi The Washington Post săptămâna trecută. 

Un fost tehnician CIA, Snowden lucra de patru ani în cadrul Agenţiei Naţionale Americane pentru Securitate (NSA), el dezvăluind documente ce aparţin acestei Agenţii, în calitate de angajat al unor subcontractanţi ca Dell sau Booz Allen Hamilton, ultimul său angajator. „Unicul meu obiectiv este să informez oamenii despre ceea ce se face în numele lor şi despre ceea ce se face împoriva lor", a declarat tânărul pentru The Guardian.

În urmă cu trei săptămâni, el a părăsit compania, în contextul în care ducea o viaţă foarte confortabilă la Hawaii, plecând la Hong Kong, înainte să fie dezvăluite informaţiile pe care le-a oferit, precizează cotidianul.

"Sunt pregătit să sacrific totul, pentru că nu pot, în sufletul şi în conştiinţa mea, să las Guvernul american să distrugă viaţa privată, libertatea Internetului şi libertăţi esenţiale pentru oameni din întreaga lume cu acest sistem enorm de supraveghere pe care este pe cale să îl construiască în secret", a subliniat el.

Într-un interviu pentru ABC News, directorul Serviciilor Americane de Informaţii (DNI), James Clapper, a anunţat că o anchetă a fost deschisă pentru stabilirea originii dezvăluirilor despre metodele utilizate de aceste servicii. "Sper că vom reuşi să aflăm cine a făcut acest lucru, deoarece acest lucru a cauzat pagube mari securităţii ţării noastre", a declarat Clapper.

The Washington Post şi The Guardian au dezvăluit săptămâna trecută, în mod succesiv, existenţa a două programe secrete NSA. Unul priveşte recoltarea, începând din 2006, a datelor apelurilor telefonice în Statele Unite de către operatorul Verizon şi, se pare, şi de către alţi operatori.

Celălalt program, numit PRISM, vizează interceptarea comunicaţiilor navigatorilor pe Internet străini, care se află în afara teritoriului Statelor Unite, pe nouă reţele mari de socializare, ca Facebook.

Cu ce se ocupă NSA

Agenţia Naţională Americană pentru Securitate (NSA) colectează pe serverele sale miliarde şi miliarde de date ale unor comunicaţii în întreaga lume şi în Statele Unite, pe care le analizează cu ajutorul unor algoritmi, cu scopul de a identifica ameninţări teroriste.

Creată în timpul Războiului Rece, NSA este o organizaţie secretă al cărei buget nu este public.

Misiunea sa iniţială era să asculte, intercepteze şi decripteze comunicaţii în străinătate, care nu beneficiază de protecţia legală acordată americanilor. Însă, în faţa ameninţării Al-Qaida şi cu ajutorul dezvoltării noilor tehnologii, ea s-a îndreptat tot mai mult către comunicaţii interne, pe teritoriul Statelor Unite.

Agenţia construieşte în prezent un complex imens în deşertul Utah, destinat extinderii semnificative a capacităţii sale de a colecta şi stoca informaţii ca „înregistrări telefonice". Potrivit site-ului specializatWired.com, instalaţia va ocupa o suprafaţă de cinci ori mai mare ca cea ocupată de imensul Capitoliu la Washington.

În loc să vizeze indivizi particulari, NSA „recoltează în vrac" toate informaţiile pe care le poate acumula în mod legal, ca numere de telefon, durata apelurilor, locul în care se află apelanţii, numărul de serie al telefonului - dar nu şi înregistrarea conversaţiilor.

Potrivit unei anchete efectuate de către Wall Street Journal în 2008, căutările pe Internet, tranzacţiile cu carduri de credit şi antetul e-mailurilor sunt, de asemenea, „aspirate" de aceste servere.

Programe create de matematicieni şi statisticieni trec în revistă, ulterior, aceste date, într-o operaţiune ce aduce a căutarea unui ac într-un car cu fân, confruntând spre exemplu lista cu numere de telefon cunoscute ale unor suspecţi de terorism cu datele respective.