Trădător sau patriot? Cazul șefului spionajului din Coreea de Sud care a asasinat un președinte ca să prevină un măcel va fi rejudecat

La 46 de ani după ce directorul Agenției Centrale de Informații a Coreei de Sud (KCIA), Kim Jae-gyu, l-a asasinat pe președintele sud-coreean Park Chung-hee, Înalta Curte de Justiție din Seul va judeca din nou cazul pentru a stabili dacă acțiunile lui Kim au reprezentat un act de înaltă trădare. Kim a fost executat pentru insurecție, fiind considerat un ucigaș motivat de ambiție și dorința de a prelua puterea cu orice preț, însă alții continuă să îl vadă drept un patriot care s-a sacrificat pentru a conduce Coreea de Sud pe calea spre democrație, scrie BBC.

Yoo Seok-sul lucra ca agent de pază în cadrul KCIA – agenția de spionaj a Coreei de Sud – în seara când președintele țării a fost asasinat. Era ora 19:40 și Yoo se odihnea după ce păzise intrarea în clădirea în care Park s-a întâlnit cu oamenii săi cei mai de încredere.

După primele două împușcături, a urmat o pauză. Apoi, alte împușcături. Gărzile erau în alertă maximă, dar au rămas afară așteptând ordinele. Echipa de securitate a președintelui se afla înăuntru împreună cu agenți de top ai KCIA.

Șeful lui Yoo, un ofițer KCIA care se ocupa de protecția complexului, a ieșit din clădire. „A venit la mine și mi-a cerut să îngrop ceva în grădină”, a povestit Yoo. Era vorba de două arme, gloanțe și o pereche de pantofi. Yoo a executat ordinul superiorului său.

Yoo nu știa cine a fost împușcat și nici nu a întrebat nimic despre asta. „Nu mi-am imaginat niciodată că era vorba de președinte.”

Armele pe care Yoo le-a îngropat fuseseră folosite pentru a-l asasina pe președintele Park, care a condus țara timp de 18 ani – mai mult decât orice alt președinte sud-coreean din istorie.

Kim Jae-gyu, persoana care l-a împușcat pe Park și care conducea mult temuta KCIA, un stâlp de bază al dictaturii președintelui, era un prieten foarte vechi al lui Park.

Acea zi de vineri din data de 26 octombrie 1979 a zdruncinat din temelii Coreea de Sud și a pus capăt dictaturii lui Park Chung-hee. A dat, însă, naștere și unei perioade lungi în care țara s-a aflat sub stăpânirea armatei.

Familia lui Kim susține că acesta nu ar trebui să rămână în istorie drept un trădător și a cerut ca acest caz să fie rejudecat. Audierile au fost reluate chiar în timp ce președintele destituit Yoon Suk Yeol este judecat pentru aceeași acuzație pentru care Kim a ajuns să fie executat prin spânzurare.

Ce a încercat de fapt Kim să facă? Să preia puterea sau să declanșeze o revoluție, așa cum a susținut în instanță? Cazul președintelui Yoon, care a declarat legea marțială anul trecut și a pus sub semnul întrebării stabilitatea democrației în Coreea de Sud, ar putea schimba felul în care este văzut bărbatul care a ucis un dictator sub pretextul că a încercat să salveze țara de un carnagiu.

Kim părea să nu fie de acord cu unele din deciziile lui Park, dar nu există nicio dovadă că ar fi făcut ceva în acest sens, că ar fi eliberat prizonieri politici, că s-ar fi certat cu Park sau că s-ar fi opus oficial ordinelor președintelui, potrivit jurnalistului sud-coreean Cho Gab-je.

Kim a declarat în fața instanței că s-a gândit de cel puțin trei ori să îl ucidă pe Park, dar istoria arată că el l-a ajutat pe președinte să își consolideze dictatura, desființând alegerile prezidențiale directe și regula care limitează numărul de mandate ale unui președinte, ceea ce i-a permis lui Park să controleze Parlamentul și să suspende drepturile constituționale.

KCIA, agenția de spionaj a Coreei de Sud condusă de Kim, a fost acuzată că a arestat studenți nevinovați, disidenți și membri ai opoziției pentru acuzații false și, în unele cazuri, i-a torturat.

Kim nu era genul de erou pe care prea mulți sud-coreeni îl puteau accepta la acea vreme. Însă, el tocmai asta a pretins în fața instanței, spunându-le judecătorilor că a considerat că era imperativ să îl oprească pe Park, care ar fi putut arunca țara în haos și din cauza căruia Coreea de Sud ar fi putut pierde un aliat critic – SUA.

„Nu vreau să implor să fiu cruțat deoarece am găsit o cauză pentru care să mor”, a spus Kim, care a cerut totuși ca subalternii săi, care au acționat la ordinele sale, să fie iertați, numindu-i „oi nevinovate”.

Kim a spus că speră ca acțiunile sale să conducă țara pe calea spre o tranziție pașnică a puterii – ceva ce nu a fost posibil până atunci în Coreea de Sud.

Auzind pledoaria lui Kim, chiar și unii dintre cei mai mari critici ai săi i-au luat apărarea. „El a vrut să prevină continuarea vărsării de sânge. De aceea trebuia să îl salvăm”, a spus Ham Se-woong, care a fost arestat de două ori în anii '70 pentru că a criticat guvernul.

La doar câteva zile după ce a început procesul lui Kim, bărbatul care a condus investigația, generalul Chun Doo-hwan, a preluat puterea printr-o lovitură de stat.

Anul următor, pe 20 mai 1980, Kim și alte patru persoane care l-au ajutat să îl asasineze pe președinte au fost executați prin spânzurare. Kim a murit chiar în timp ce armata încerca să înăbușe o nouă revoltă pro-democrație în urma căreia 166 de civili au fost uciși în orașul Gwangju.

Instanța a acceptat declarația lui Kim din 1980, potrivit căreia investigatorii l-ar fi bătut „fără discernământ” folosind dispozitive electrice pentru a-l tortura, și a acceptat ca acest caz să fie rejudecat.

Editor : Raul Nețoiu