„Tsunamiurile” care se dezlănțuie la peste 5.000 de metri altitudine și distrug sate întregi din Himalaya. Cum se declanșează dezastrul

Topirea gheții provocată de temperaturile globale tot mai ridicate nu reprezintă un pericol doar pentru țările insulare și comunitățile de coastă, ci și pentru așezările din Himalaya și din alte zone muntoase unde topirea ghețarilor a creat mii de lacuri instabile. Pe măsură ce volumul lor crește, lacurile glaciare riscă să se reverse, declanșând viituri uriașe comparate cu un tsunami combinat cu o alunecare de teren.

Într-o noapte din octombrie 2023, departe de civilizație, la o altitudine de peste 5.000 de metri, lacul Lhonak de Sud din Himalaya s-a revărsat, după ce o parte din roca și gheața care îndiguiau lacul din nord-estul Indiei s-a surpat.

Apa revărsată a cules pietre, nisip și alte sedimente în timp ce inunda văile inferioare, declanșând în același timp o serie de alunecări de teren. Într-una dintre localitățile aflate în aval, viitura a distrus barajul unei hidrocentrale, devenind și mai puternică odată ce s-a unit cu râul Teesta.

Orașul Rangpo, aflat la mare distanță de lacul glaciar care s-a revărsat, a fost lovit de viitură după ora două noaptea, când aproape toată lumea dormea.

„Mă întrebam cândva de unde vin lacrimile fără oprire atunci când suntem triști”, a spus Shanti Rai, care conduce un grup de voluntari ce a participat la operațiunile de salvare, pentru Wall Street Journal. „Uitându-mă la râu, m-am întrebat: ‘De unde vine atâta apă? Unde există în munți atât de multă apă?'”

Localnicii au descris cum au văzut „un val uriaș, asemănător unui tsunami, care s-a izbit de copacii mari cu un vuiet înspăimântător”. Viitura a distrus câteva zeci de case, o biserică și o parte dintr-o moschee.

Peste 100 de persoane au murit în urma inundațiilor provocate de revărsarea lacului Lhonak de Sud, iar multe dintre victime au fost imposibil de identificat.

Revărsarea unui lac glaciar din Peru a dus la moartea a cel puțin 1.800 de oameni

În perioada 1990-2018, volumul lacurilor glaciare din întreaga lume a crescut cu aproape 50%, potrivit unui studiu condus de geomorfologul Daniel Shugar de la Universitatea din Calgary, Canada, folosind un sfert de milion de imagini din satelit obținute de NASA.

Analiza imaginilor a arătat că volumul suplimentar de apă din lacurile glaciare este două ori mai mare decât cel din Lacul Como din Italia.

În secolul al XX-lea, mai multe lacuri glaciare s-au revărsat cu consecințe catastrofale, inclusiv un incident în Peru din 1941 care a ucis cel puțin 1.800 de oameni.

În munții Himalaya, care se extind în Pakistan, India, Nepal, Bhutan și China, impactul revărsării unui lac poate fi devastator.

În 2024, un astfel de incident petrecut în Nepal a inundat satul Thame, acolo unde s-a născut Tenzing Norgay; împreună cu Edmund Hillary, ei au fost primii alpiniști care au ajuns pe vârful muntelui Everest în 1953.

Un studiu care a inclus în jur de 2.400 de lacuri glaciare mari din Himalaya a descoperit că aproximativ 600 dintre ele s-au dublat ca mărime în perioada 1984-2023.

Într-o singură regiune izolată din India, cel puțin 16 lacuri glaciare sunt în pericol de revărsare

Statul Sikkim din nord-estul Indiei, acolo unde a avut loc incidentul din 2023, are cel puțin 16 lacuri glaciare în pericol de revărsare, potrivit autorităților.

Pericolul provine de la faptul că lacurile sunt susținute de pereți de pământ înghețat, pietre și gheață creați de mișcarea ghețarilor. Temperaturile ridicate fac ca aceste morene să devină tot mai instabile.

„Gheața, materia înghețată, este practic ca un lipici”, a explicat Ashim Sattar, profesor asistent de la Institutul Indian de Tehnologie din Bhubaneswar, care a studiat lacul Lhonak de Sud. „Când se topește, forța acelei materii se pierde.”

În afară de colapsul morenei, și o avalanșă sau ploile abundente pot destabiliza lacurile glaciare. În alte cazuri, revărsarea lacurilor se produce din motive necunoscute.

În 1985, lacul Dig Tsho din Nepal, regiunea Everest, s-a revărsat după ce o parte dintr-un ghețar s-a prăbușit în lac, iar viitura produsă a distrus casele și infrastructura din aval.

„Erau lacuri mici care au început să se prăbușească, unindu-se și devenind un lac mare”, a spus Umesh Haritashya, profesor de geoștiințe și sustenabilitate de la Universitatea din Dayton, Ohio.

„Și apoi au fost câteva incidente mari care au scos în evidență faptul că aceste lacuri sunt foarte periculoase.”

Editor : Raul Nețoiu