Ucraina și Polonia analizează posibilitatea unei candidaturi comune pentru a găzdui cel mai mare eveniment sportiv de pe planetă: Cupa Mondială de fotbal a FIFA.
Ministrul sportului din Kiev, Matvii Bidnîi, a declarat pentru Politico că Ucraina, care în prezent se apără împotriva invaziei pe scară largă a Kremlinului, care durează de ani de zile, ar dori să găzduiască evenimentul împreună cu Polonia la următoarea ediție disponibilă a Cupei Mondiale. Polonia discută această perspectivă, potrivit unui oficial informat de guvernul de la Varșovia.
„Cea mai apropiată dată disponibilă pentru Cupa Mondială este undeva în anii 2040… așa că trebuie să ne planificăm din acest moment în această perspectivă”, a spus Bidnîi, confirmând că țara sa este interesată să exploreze posibilitatea unei candidaturi comune. Spania, Portugalia și Marocul vor găzdui evenimentul în 2030, iar Arabia Saudită va fi singura gazdă în 2034.
Ucraina are deja experiență în organizarea unui turneu major împreună cu Polonia, a adăugat Bidnîi, referindu-se la Campionatul European de fotbal din 2012. „Ar fi foarte logic să repetăm acest exemplu de succes”, a spus el, menționând că o astfel de candidatură ar putea, de asemenea, „să atragă atenția investitorilor”.
Orice propunere s-ar desfășura într-un context radical diferit față de Euro 2012. Agresiunea Rusiei a lăsat Ucraina cu necesități de reconstrucție și redresare estimate la aproape 588 de miliarde de dolari în următorul deceniu — aproape de trei ori PIB-ul nominal prognozat al țării pentru 2025 — potrivit unei evaluări realizate de guvernul ucrainean, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite.
Ofensiva lui Putin nu dă semne că s-ar potoli. În discursul său din 1 septembrie în fața Adunării Generale a ONU, președinta Adunării, Annalena Baerbock, a afirmat că „nu mai există niciun loc sigur” în țară și că numărul victimelor civile din prima jumătate a anului 2026 a fost cu 114% mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2024.
Donbas Arena oferă o imagine a provocărilor legate de infrastructură cu care s-ar confrunta Ucraina în cazul găzduirii unui alt turneu major. Stadionul futurist din Donețk a găzduit cinci meciuri din cadrul Euro 2012, dar în 2014 separatiștii susținuți de Rusia au preluat controlul asupra unor părți ale regiunii și au izbucnit lupte între aceștia și armata ucraineană. FC Șahtior Donețk, clubul local care juca pe acest stadion, a fost nevoit să părăsească orașul, iar arena a fost ulterior avariată de bombardamente. Clubul nu a mai putut reveni niciodată și își dispută acum meciurile de pe teren propriu în vestul Ucrainei.
Politica din spatele cupei
Cupa Mondială se desfășoară adesea pe fundalul unor tensiuni politice. Rusia însăși a găzduit turneul în 2018, la câțiva ani după ce Putin a anexat Crimeea și a declanșat războiul în estul Ucrainei. Unii politicieni occidentali au cerut FIFA să retragă Rusiei dreptul de a găzdui turneul, dar acesta s-a desfășurat conform planului, oferind Moscovei ocazia de a proiecta o imagine de normalitate și prestigiu pe fondul criticilor continue la adresa politicii sale externe beligerante.
În această vară, relația FIFA cu președintele SUA, Donald Trump, a umbrit perioada premergătoare turneului — și a explodat în timpul competiției, înaintea unui meci din faza eliminatorie dintre SUA și Belgia.
Întrebat dacă ideea polono-ucraineană reflectă discuții actuale sau o ambiție postbelică pe termen lung, Bidnîi a spus: „Vom lucra la asta… continuăm să fim țara orientată spre cele mai mari realizări sportive. Face parte din cultura noastră națională și vrem să o dezvoltăm în ciuda tuturor acestor dificultăți.”
Orice demers oficial, a subliniat el, ar trebui să pornească de la comunitatea sportivă sau de la federațiile de fotbal însele. „Suntem interesați de asta, dar… totul pornește de la inițiativele comunității sportive sau ale federațiilor sportive. Așa că vom vedea”, a spus el.
Ideea a fost adusă în discuție și în cadrul conversațiilor purtate pe marginea Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei din acest an, de la Gdańsk, potrivit unui oficial informat de guvernul polonez, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi despre discuțiile private. Ministerul Sportului din țara respectivă nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
După publicarea articolului Politico, ministerul sportului din Ucraina a subliniat că, în prezent, nu sunt în curs negocieri oficiale, consultări sau pregătiri practice cu Polonia. Acesta a precizat că găzduirea unor evenimente sportive internaționale majore rămâne o ambiție pe termen lung pentru perioada de după război, dar că orice planificare concretă ar depinde mai întâi de asigurarea unei păci și a unei siguranțe stabile.
O prietenie fragilă
Parteneriatul dintre Polonia și Ucraina din timpul războiului a devenit tensionat, pe măsură ce o dispută privind memoria istorică s-a transformat într-un conflict politic mai amplu.
Tensiunile au izbucnit în iunie, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a redenumit o unitate militară în onoarea „Eroilor UPA”, o forță naționalistă care a luptat pentru independența Ucrainei, dar care a comis și masacre asupra civililor polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Președintele polonez Karol Nawrocki a răspuns prin retragerea celei mai înalte distincții de stat a Poloniei acordate lui Zelenski și prin amenințarea de a bloca calea Ucrainei către aderarea la UE, dacă Kievul nu își prezintă scuzele. Prim-ministrul Donald Tusk a încercat să calmeze disputa, avertizând politicienii de ambele părți să nu o transforme într-o „greșeală strategică” care ar putea avantaja Rusia.
Un sondaj realizat în august a arătat că 46% dintre polonezi privesc acum relațiile cu Ucraina în mod negativ — cea mai mare pondere înregistrată vreodată.
Vasil Mokan, membru al parlamentului ucrainean și vicepreședinte al Comisiei pentru Tineret și Sport, a declarat că comisia nu a primit informații oficiale care să confirme că au avut loc discuții cu privire la o posibilă candidatură — deși a calificat propunerea drept „convingătoare și plină de potențial”.
„O candidatură comună a Ucrainei și Poloniei pentru Cupa Mondială FIFA ar fi mult mai mult decât un eveniment sportiv de anvergură”, a spus el. „Ar constitui un simbol puternic al solidarității europene cu Ucraina.”
Încetarea războiului, o pace justă și durabilă, precum și garanții credibile de securitate pe termen lung ar fi condiții prealabile esențiale pentru găzduirea meciurilor în Ucraina, a afirmat Mokan.
„Fără aceste condiții, ar fi prematur să vorbim despre organizarea Cupei Mondiale FIFA în Ucraina”, a spus el — adăugând că, dacă Ucraina aspiră să coorganizeze turneul într-o bună zi, „pregătirile trebuie să înceapă acum, printr-o planificare consecventă pe termen lung”.
Orice candidatură ar depinde în continuare de condițiile de securitate, de dezvoltarea infrastructurii și de procesul formal de licitație al FIFA.
Citește și:
Răni vechi, tensiuni noi: de ce masacrele din 1943 pun la încercare relația Poloniei cu Ucraina în plin conflict cu Rusia
Editor : B.E.
