Video Un produs clasic italian apreciat și România, în pericol din cauza căldurii extreme: „Nu vrem să fim ultima generație care îl mănâncă”
Acum cincizeci de ani, fermierii din regiunea italiană Emilia-Romagna obișnuiau să deschidă ferestrele din grajdurile lor noaptea, în timpul verii, pentru a-și răcori vitele. Astăzi, pe măsură ce valurile de căldură fac ca temperaturile să atingă niveluri record, acele ferestre rămân deschise non-stop pentru a proteja vacile și, în ultimă instanță, laptele acestora, care stă la baza industriei de secole a brânzei Parmigiano Reggiano din zonă, scrie Reuters.
„Căldura extremă afectează calitatea și cantitatea laptelui”, a declarat Nicola Bertinelli, președintele Consorțiului Parmigiano Reggiano, care conduce și ferma de vaci de lapte fondată de familia sa în 1895 la periferia orașului Parma.
Costurile cresc pe măsură ce parmezanul se maturează
Cu temperaturi care depășesc 40 de grade Celsius, vacile petrec mai mult timp culcate, mănâncă mai puțin și produc cu până la 10% mai puțin lapte, unul dintre cele doar trei ingrediente ale parmezanului, alături de sare și cheag.
Producția de Parmigiano Reggiano autentic este permisă doar în cinci provincii, în principal în regiunea Emilia-Romagna, iar vacile trebuie hrănite exclusiv cu iarbă și fân cultivate acolo.
„Dacă nu plouă, iarba nu crește, fânul nu poate fi produs și este imposibil să obținem laptele necesar pentru fabricarea brânzei”, a declarat Bertinelli, în vârstă de 54 de ani, pentru Reuters.
El și alții au instalat, de asemenea, ventilatoare și sisteme de pulverizare a apei, dar aceste măsuri suplimentare de răcire au făcut ca costurile cu energia să crească vertiginos.
Creșterea facturilor afectează, de asemenea, administratorii depozitelor în care roțile de brânză sunt păstrate în timpul procesului de maturare timp de cel puțin 12 luni, uneori trei ani sau chiar mai mult.
Peste 500.000 de roți de Parmigiano Reggiano, cu o valoare totală de peste 300 de milioane de euro, sunt depozitate în cele două depozite operate de unitatea Magazzini Generali delle Tagliate (MGT) a Credito Emiliano, situate în provinciile Reggio Emilia și Modena.
„În timpul valurilor de căldură extreme din acest an, consumul nostru zilnic de energie a crescut cu aproximativ 30%”, a declarat Giancarlo Ravanetti, directorul MGT.
„Pentru a face instalațiile noastre cât mai eficiente din punct de vedere energetic, am îmbunătățit sistemele de răcire și cazanele, am modernizat izolația clădirilor și am crescut producția de energie din surse regenerabile”, a adăugat el.
„Nu vrem să fim ultima generație care îl mănâncă”
Depozitele climatizate din regiune au devenit adevărate instituții, cunoscute în mod colectiv sub numele de „Banca Parmigiano”. În spatele zidurilor lor, tehnologia și tradiția merg mână în mână.
Fiecare roată de Parmigiano Reggiano este supusă unor inspecții stricte de calitate — inclusiv scanări cu raze X — pentru a exclude defectele. Brânza este verificată săptămânal de experți care bat ușor fiecare roată cu ciocănelele, ascultând semne de defecte care s-ar fi putut dezvolta în timpul procesului de maturare.
„Factorul uman rămâne esențial și reprezintă adevărata forță a întregului proces”, a spus Ravanetti.
Paolo Ganzerli, director de vânzări internaționale la grupul alimentar GranTerre, care a înregistrat venituri consolidate de 1,87 miliarde de euro în 2025, a împărtășit îngrijorările lui Ravanetti cu privire la creșterea costurilor.
„Dacă evenimentele extreme devin mai de lungă durată și mai intense, acestea vor avea cu siguranță un impact atât asupra cantității, cât și asupra calității laptelui, dar, mai presus de toate, vor duce la costuri mai mari”, a spus el.
Miza este foarte mare.
Industria Parmigiano Reggiano generează venituri estimate la 4,5 miliarde de euro pe an, oferind locuri de muncă pentru mii de oameni și susținând economia locală.
În 2025, exporturile de brânză au reprezentat peste 50% din vânzările globale de Parmigiano Reggiano, Statele Unite fiind cea mai mare piață externă a acesteia.
Parmigiano Reggiano „există de peste 800 de ani”, a spus Ganzerli. „Nu vrem să fim ultima generație care îl mănâncă.”
Editor : B.E.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
