Galerie Foto Un stâlp de fier din India stă expus la ploi, vânt și umezeală de 1600 de ani, dar nu a ruginit nici până astăzi
Un stâlp uriaș din fier stă expus fenomenelor meteorologice din India de peste 1.600 de ani și, cu toate astea, nu a ruginit. Mai mult, misterul a fost adâncit de-a lungul timpului de lipsa tehnologiei prelucrării fierului din perioada când a fost turnat, în secolul V după Hristos, scrie CNN.
Deși cercetările amănunțite asupra situației au început în 1912, abia după 80 de ani, odată cu implicarea Institutului Indian de Tehnologie, a fost clarificat misterul stâlpului de fier.
În interiorul complexului Qutb Minar din New Delhi, monument protejat UNESCO construit în secolul 13, se remarcă o structură atipică: un stâlp de fier înalt de peste 7 metri, care cântărește 6 tone și are vârful inscripționat, ridicat cu mult înaintea complexului.
Deși au trecut 1600 de ani peste el, stâlpul arată la fel ca în ziua în care a fost turnat, sfidând vremea și intemperiile. Totodată, este o atracție turistică care îi captivează pe vizitorii complexului.
De ce nu a ruginit?
În mod normal, structurile de fier și aliaje de fier care sunt expuse la aer sau umezeală se oxidează în timp. Rugina le acoperă cât timp nu sunt protejate cu lacuri sau vopseluri speciale, precum Turnul Eiffel din Paris.
Cercetătorii indieni, dar și din alte țări, au început să studieze în 1912 stâlpul din New Delhi, pentru a afla de ce nu a ruginit. Abia în 2003 cercetătorii de la Institutul Indian de Tehnologie au aflat motivul și au publicat răspunsul în jurnalul Current Science.
Aceștia au aflat că stâlpul, realizat în principal din fier forjat, avea un conținut ridicat de fosfor (aproximativ 1%) și nu conținea sulf și magneziu, precum fierul produs acum. Totodată, meșterii vechi foloseau o tehnică nemaifolosită în prezent, prin care încălzeau fierul și îl băteau cu ciocanul, menținând astfel conținutul de fosfor intact.
Autorul raportului, metalurgul R. Balasubramaniam, a explicat că această metodă a contribuit la rezistența neobișnuită a stâlpului. Un strat subțire de "misawite", un compus de fier, oxigen și hidrogen, a fost găsit la suprafața stâlpului, acest strat formându-se prin prezența conținutului ridicat de fosfor în fier și în absența varului, crescând astfel rezistența structurii. R. Balasubramaniam a lăudat ingeniozitatea metalurgilor din acea perioadă, spunând că stâlpul reflectă măiestria fierarilor indieni.
Durabilitatea neobișnuită a stâlpului a fost consemnată în istorie, fiind menționat inclusiv un incident din secolul 18 când o ghiulea trasă dintr-un tun înspre acesta nu a reușit să-l doboare.
În ziua de astăzi, stâlpul din Qutb Minar reprezintă un simbol al Laboratului Național Metalurgic și Institutului Indian Metalurgic.
Originea stâlpului este și ea învăluită în mister, una dintre principalele relatări fiind că structura datează din vremea Imperiului Gupta, din perioada domniei lui Chandragupta II, din secolul 4-5 după Hristos. Potrivit poveștii, stâlpul a fost ridicat în templul Varah pentru a marca o victorie dedicată zeității Hindu Lord Vishnu.
Editor : V.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
