Rusia testează porumbei transformați în „biodrone” prin cipuri implantate în creier, într-un experiment dezvoltat de un startup care are conexiuni cu institutul condus de fiica cea mică a lui Vladimir Putin. Compania a atras investiții de aproape un miliard de ruble din fonduri publice și private, inclusiv de la structuri apropiate Kremlinului și lucrează la zeci de proiecte de neurotehnologie cu potențial controversat.
Un startup din Rusia, Neiry Group, a devenit subiect de controverse internaționale după ce a anunțat că implantează cipuri în creierul porumbeilor pentru a-i transforma în „biodrone”, păsări controlabile de la distanță, capabile teoretic să execute misiuni de monitorizare sau recunoaștere, relatează publicația Meduza.
Proiectul, aflat încă în stadiu experimental, este susținut de finanțări publice și private semnificative și are legături directe cu cercetători din institutul condus de fiica lui Vladimir Putin, ceea ce ridică întrebări privind direcția reală și potențialele aplicații ale acestor tehnologii.
Cum funcționează porumbeii transformați în „biodrone”
Primele teste oficiale cu porumbei controlați neural au avut loc pe 25 noiembrie 2025, când câteva păsări dotate cu interfețe neuronale implantate au reușit un zbor de test între laborator și punctul de plecare. Startupul Neiry susține că a creat deja „zeci de astfel de păsări”.
Experimentele se bazează pe un sistem invaziv format din:
- electrozi implantați direct în creierul porumbelului,
- o unitate electronică montată pe spate, cu panouri solare, controller și stimulator,
- o cameră video integrată pe piept.
Controllerul încarcă „sarcina de zbor”, iar stimulatorul trimite impulsuri electrice care influențează comportamentul păsării, de exemplu, decizia de a vira la stânga sau la dreapta. Poziționarea se face prin GPS și alte metode de localizare.
La exterior, porumbelul-dronă se distinge clar de unul obișnuit: firul interfeței neuronale este vizibil, pe spate se află un mic rucsac electronic, iar pe piept are o cameră video. Neiry afirmă că păsările nu necesită dresaj, iar principalele avantaje față de dronele mecanice sunt autonomia mare, distanțele parcurse fără alimentare și riscul scăzut de prăbușire.
Totuși, specialiști independenți remarcă faptul că, în filmările publicate, zborul nu pare natural, iar reacțiile păsărilor sunt departe de a demonstra un control fin sau complex.
Un startup cu portofoliu neobișnuit
Neiry Group a fost fondat în 2018 de antreprenorul Alexander Panov. Compania dezvoltă o gamă neobișnuit de largă de tehnologii neuro: căști care monitorizează starea psihologică, stimulatoare ale nervului vag, implanturi pentru creșterea producției de lapte la vaci și experimente cu șobolani controlați neural.
Portofoliul cuprinde aproximativ 50 de proiecte, iar finanțarea atrasă până acum se ridică la aproape un miliard de ruble, proveniți atât din surse private, cât și din fonduri guvernamentale.
Startupul colaborează cu cercetători din domeniul neuroștiinței și al inteligenței artificiale, iar unul dintre consultanții științifici este profesorul Mikhail Lebedev, un expert cunoscut la nivel internațional în interfețe creier-computer.
Cum ajunge Neiry în cercul fiicei lui Putin
O parte esențială a atenției publice s-a concentrat asupra legăturilor proiectului cu institutul condus de Katerina Tikhonova, fiica cea mică a lui Vladimir Putin.
Tikhonova conduce Institutul de Inteligență Artificială din cadrul Universității de Stat din Moscova, o structură cu proiecte axate pe tehnologii cu potențial atât civil, cât și militar.
Neiry realizează experimente împreună cu cercetători ai laboratorului „Dezvoltarea interfețelor neuronale invazive”, coordonat de specialistul Vasily Popkov. Același laborator studiază exact tipul de implanturi neuronale folosite în proiectul porumbeilor-drone.
Participarea cercetătorilor din acest institut conferă proiectului credibilitate științifică și acces la infrastructură avansată. Mai mult, structurile de finanțare ale Neiry includ fonduri cu legături directe cu statul rus:
- Fundația Inițiativei Tehnologice Naționale (NTI), care a investit aproximativ 360 milioane de ruble, a fost creată la inițiativa guvernului rus;
- Fondul Voskhod, lansat de conglomeratul Interros al miliardarului Vladimir Potanin, a investit la rândul său sume importante.
Experți consultați de publicația T-invariant explică această fuziune între mediul de afaceri, neurotehnologie și cercetarea universitară controlată de figuri din cercul puterii astfel: „În Neiry circulă bani care nu au mai fost văzuți în neuroștiința rusă. Participarea unor cercetători din institutul condus de Katerina Tikhonova contribuie direct la această atracție de capital.”
De la porumbei la planuri pentru „Homo superior”
Alexander Panov nu ascunde ambițiile sale uriașe. În intervenții publice, el afirmă că obiectivul final este crearea unei noi specii umane, Homo superior, care să trăiască într-o simbioză cu inteligența artificială.
Pe canalul său de Telegram, a publicat inclusiv reflecții despre „vânzarea oamenilor către stat” și „reprogramarea culturală” a unor populații, idei care au stârnit îngrijorare în mediul universitar și etic.
În ciuda retoricii spectaculoase a startupului, comunitatea științifică este mult mai rezervată. Numeroși cercetători subliniază că:
- creierul porumbeilor este insuficient cartografiat pentru a permite comenzi complexe;
- comunicarea între implant și animal este nesigură în medii reale;
- dronele mecanice sunt mai eficiente, mai robuste și nu implică dileme morale;
- controlul complet al animalelor sau al oamenilor prin implanturi este imposibil cu tehnologia actuală.
Bioeticienii avertizează că implanturile neuronale, chiar și cele realizate pe animale, comportă riscuri: infecții, inflamații, scăderea duratei de viață, durere și reacții imprevizibile. Unii numesc entuziasmul din jurul acestor tehnologii „optimism forțat”, alimentat de interese financiare.
Citește și Cine sunt fiicele lui Vladimir Putin, incluse de SUA pe lista sancțiunilor. De la fizică și medicină, la dans acrobatic și viață de lux
Editor : M.I.
