Ungaria se opune unor noi cote obligatorii de refugiați

Viktor Orban / Gulliver/GettyImages

„Dacă va fi încheiat un acord cu Turcia, acesta trebuie să conțină doar măsuri voluntare, nu obligatorii, pentru relocarea migranților din Turcia”, a declarat Orban la sosirea la summit, potrivit Agerpres.  

Liderii europeni trebuie să ia la această reuniune o decizie asupra acordului propus la summitul de săptămâna trecută de premierul turc, Ahmet Davutoglu, care va fi prezent și el vineri la Bruxelles.

Turcia a condiționat readmisia migranților care pleacă înspre Europa — prin Grecia — de preluarea de către UE direct din Turcia a unui număr de refugiați sirieni egal cu cel al migranților readmiși pe teritoriul turc. În plus, Ankara a cerut suplimentarea cu încă trei miliarde de euro a ajutorului financiar european oferit Turciei până în anul 2018, pe lângă cele trei miliarde deja promise. Rămân de asemenea valabile solicitările Turciei privind accelerarea procesului de integrare europeană și liberalizarea vizelor pentru cetățenii turci, guvernul turc dorind să fie deschise rapid cinci noi capitole de negociere, iar vizele să fie eliminate la sfârșitul lunii iunie.

 Mai multe organizații internaționale, mai ales ONU, consideră că returnarea migranților ar contraveni dreptului internațional, însă Comisia Europeană a dat asigurări în ultimele zile că orice acord cu Turcia va ține cont de aceste preocupări. 

Dar dacă vor ajunge la o înțelegere cu Turcia pentru preluarea unor migranți sirieni ce s-au refugiat în această țară, liderii europeni vor trebui să convină și mecanismul lor de relocare în UE.

 Cancelarul german, Angela Merkel, la inițiativa căreia a fost impus la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) din luna septembrie și actualul sistem de cote obligatorii, a cerut adoptarea unui mecanism obligatoriu similar și în cazul migranților care ar urma să fie transferați direct din Turcia. 

Însă un raport publicat miercuri de Comisia Europeană relevă că până în prezent au fost redistribuiți numai 937 din cei 160.000 de migranți menționați în sistemul cotelor obligatorii stabilit la Consiliul JAI din septembrie, executivul comunitar susținând că principala cauză a implementării lente a acestui mecanism este „lipsa de voință politică” a statelor membre, cărora le-a cerut să preia de acum înainte cel puțin 5.600 de migranți pe lună.