Donald Trump, aflat în timpul celui de-al doilea mandat al său de președinte al SUA, folosește intens platforma Truth Social pentru a amesteca declarații politice oficiale cu teorii conspiraționiste bizare, stârnind îngrijorări privind influența acestor mesaje asupra piețelor financiare și a opiniei publice, scrie Axios.
Contul oficial al președintelui Donald Trump pe Truth Social, cu aproape 10 milioane de urmăritori, a devenit o platformă haotică unde anunțuri de politică externă și economică alternează cu meme-uri bizare, teorii conspiraționiste și elogii personale, notează sursa citată.
Într-un context în care cuvintele liderului de la Casa Albă pot mișca piețele și modela percepțiile publice, stilul agresiv și imprevizibil al președintelui ridică semne de întrebare cu privire la direcția administrației sale.
Teorii bizare și meme
Sâmbătă seară, Trump a distribuit o teorie conspiraționistă extremă, publicată de un alt utilizator, potrivit căreia fostul președinte Joe Biden ar fi fost „executat în 2020” și înlocuit cu clone sau roboți. Postarea a fost redistribuită fără nicio explicație.
Câteva zile mai devreme, liderul american a publicat un meme în care apărea mergând singur pe o stradă întunecată, însoțit de textul scris cu majuscule: „ESTE ÎNTR-O MISIUNE DE LA DUMNEZEU ȘI NIMIC NU POATE OPRI CE URMEAZĂ”. În fundal apare simbolul extremist „Pepe the Frog”, asociat cu dreapta alternativă radicală din SUA. Imaginea provenea de la un cont afiliat platformei Truth Social.
Casa Albă a refuzat să comenteze în mod direct distribuirea teoriilor conspiraționiste. Într-un răspuns general, purtătoarea de cuvânt Taylor Rogers a transmis că „președintele Trump a făcut mai mult decât oricare alt președinte din istoria modernă pentru a combate violența antisemită și a sancționa instituțiile corupte care permit escaladarea radicalismului antiamerican”.
Politici de interes economic major, printre teoriile conspirației
Între aceste postări controversate, Trump a publicat informații de interes economic major. Vineri, a acuzat pe China că a încălcat acordul comercial cu SUA, fapt care a dus la scăderi imediate pe bursă. Sâmbătă, a anunțat retragerea nominalizării lui Jared Isaacman pentru un post la NASA.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Tot sâmbătă, a postat despre un discurs la o uzină U.S. Steel din Pennsylvania, în care a promis creșterea tarifelor pentru importurile de oțel de la 25% la 50%. De asemenea, a promovat cărți scrise de susținători MAGA, precum dramaturgul David Mamet și jurnalista Salena Zito.
Trump a fost însă tăcut în legătură cu atacul armat produs duminică lângă un miting pro-Israel în Boulder, Colorado. Deși evenimentul a fost condamnat rapid de oficialii administrației, președintele a reacționat abia luni după-amiază, numind atacul „oribil” și acuzând că suspectul „a intrat în țară prin politica de frontieră deschisă a lui Biden”.
Trump a mai distribuit conspirații și în trecut
Distribuirea conspirațiilor nu este o noutate în postările lui Trump pe rețelele sociale. Potrivit Washington Post, fostul președinte a făcut peste 30.000 de afirmații neadevărate în primul său mandat. A susținut în repetate rânduri că alegerile din 2020 au fost furate și a promovat teorii rasiste, cum ar fi cea privind locul nașterii rivalilor săi.
Pe parcursul campaniei electorale din 2024, Trump și vicepreședintele său, J.D. Vance, au repetat o teorie nefondată potrivit căreia imigranții haitieni mănâncă animale de companie. Iar într-o întâlnire recentă cu președintele sud-african Cyril Ramaphosa, Trump a susținut din nou teoria conspirației privind „genocidul alb” în Africa de Sud, folosind imagini înșelătoare pentru a-și susține afirmațiile.
Într-un climat politic deja tensionat, modul în care Donald Trump comunică pe rețelele sociale, amestecând teorii absurde cu decizii oficiale, alimentează confuzia publică și ridică întrebări serioase despre responsabilitatea unei administrații care pare tot mai puțin dispusă să deosebească realitatea de ficțiune, concluzionează Axios.
Editor : M.I.
