Marea Britanie a aprobat extrădarea lui Julian Assange în SUA

Data publicării:
Julian Assange, în 2017, pe vremea când încă se afla în ambasada Ecuadorului la Londra.
Julian Assange, în 2017, pe vremea când încă se afla în ambasada Ecuadorului la Londra. Foto: Getty Images

Secretarul pentru Afaceri Interne al Marii Britanii, Priti Patel, a aprobat vineri extrădarea fondatorului Wikileaks, Julian Assange, în Statele Unite, unde este acuzat de publicarea de documente secrete, scrie BBC. Assange are 14 zile la dispoziție pentru a contesta decizia.

Ministerul britanic de Interne arată că justiția a decis că extrădarea lui Julian Assange „nu este incompatibilă cu drepturile omului” și că în Statele Unite „va avea parte de un tratament adecvat”.

Julian Assange este căutat de autoritățile americane după scurgeile de documente din 2010 și 2011, despre care SUA afirmă că au încălcat legea și au pus în pericol vieți.

Documentele Wikileaks conțineau informații despre războaiele din Irak și Afganistan.

Assange se află în prezent la închisoarea Belmarsh din Londra, după o îndelungată luptă juridică pentru a evita extrădarea.

Wikileaks a confirmat că va contesta decizia secretarului de Interne, care permite extrădarea lui Assange, mai menționează BBC.

La rândul ei, soția lui Julian Assange, Stella, a dclarat că soțul ei nu a făcut „nimic greșit” și „nu a comis nicio infracțiune”.

„E jurnalist și este pedepsit pentru că și-a făcut meseria”, a mai spus ea.

Prins într-o îndelungată saga judiciară, Jualian Assange este căutat de justiţia americană care vrea să-l judece pentru difuzarea, începând din 2010, a peste 700.000 de documente clasificate cu privire la activităţile militare şi diplomatice ale Statelor Unite, mai ales în Irak şi Afganistan.

În 2010 și 2011, WikiLeaks a publicat mii de documente militare și diplomatice clasificate despre războaiele din Afganistan și Irak. Procurorii americani au spus că dezvăluirile au pus în pericol viețile a sute de oameni și că Assange era conștient de acest lucru.

Urmărit în temeiul unei legi împotriva spionajului, el riscă 175 de ani de închisoare, într-un caz denunţat de organizaţii de apărare a drepturilor omului drept un grav atac împotriva libertăţii presei.

Editor : B.P.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri