Maria Zaharova acuză Letonia de „xenofobie animalică” după ce Parlamentul leton a desemnat Rusia drept „stat sponsor al terorismului”

Data publicării:
Russia Zakharova Briefing
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Foto: Profimedia Images

Rusia a condamnat joi în termeni duri rezoluția adoptată de parlamentul leton care o desemnează drept stat care sponsorizează terorismul, Maria Zaharova acuzând o „xenofobie animalică” de partea letonă, scrie Reuters.

„Ținând cont că este lipsită de orice substanță cu excepția xenofobiei animalice din spatele acestei decizii, este necesar să le spunem ideologilor că sunt neonaziști”, a reacționat Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, pe canalul ei de Telegram.

Rezoluţia menţionează că „Letonia recunoaşte acţiunile Rusiei în Ucraina drept un genocid ţintit împotriva poporului ucrainean” şi cheamă la creşterea susţinerii militare, financiare, umanitare şi diplomatice pentru Ucraina.

Rusia pretinde că a fost nevoită să-şi trimită forţele armate în Ucraina pentru a  „denazifica” o ţară despre care susţine că este condusă de neonazişti, termen pe care l-a folosit şi pentru a-i categorisi pe criticii săi din ţările baltice.

Ucraina şi Occidentul au respins utilizarea acestui termen de către Rusia drept propagandă menită să justifice un război de cucerire în stil imperialist, comparându-i pe ucraineni cu invadatorii nazişti germani din Al Doilea Război Mondial.

„Rusia oferă sprijin și finanțare pentru regimuri și organizații teroriste de mulți ani, direct și indirect, ca cel mai mare furnizor de arme pentru regimul Assad din Siria și ca executant, cum ar fi otrăvirea familiei Skripal sau împușcarea avionului MH-17. În Ucraina, Rusia a ales o tactică similară, crudă, imorală și ilegală, folosind arme și muniții imprecise și interzise la nivel internațional, vizând brutalitatea disproporționată împotriva civililor și a locurilor publice”, se mai arată în comunicatul parlamentului leton. 

Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a reacționat la scurt timp după votarea rezoluției, notând pe pagina sa de Twitter că Ucraina este recunoscătoare Letoniei și că țara sa „încurajează alte state și organizații să îi urmeze exemplul”. 

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Săptămâna trecută Letonia a devenit prima țară europeană care a suspendat acordarea de vize cetățenilor ruși, exceptându-i de la măsură doar pe rușii ce vor să participe în țară la înmormântarea unor rude apropiate.

De asemenea, Letonia a cerut în mod oficial luni Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) să se alăture procedurii ucrainene împotriva Rusiei, notează AFP.

CEDO a anunţat la sfârşitul lui iunie că a înregistrat o cerere interstatală oficială din partea Ucrainei împotriva Rusiei, o procedură destul de rară, menită să constate încălcările drepturilor omului comise de Moscova de la începutul invaziei Ucrainei la 24 februarie.

Cererea Kievului se referă la „acuzaţiile guvernului ucrainean privind încălcări masive şi flagrante ale drepturilor omului comise de Federaţia Rusă în operaţiunile sale militare pe teritoriul Ucrainei din 24 februarie 2022”, a indicat Curtea, braţul judiciar al Consiliului Europei.

Dacă instanţa acceptă cererea autorităţilor de la Riga, Letoniei i se va acorda statutul de terţă parte.

Citește și: Președinția Ucrainei: Este vital să terminăm faza activă a războiului înainte de venirea iernii

 

Editor : Marco Badea

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri