Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, l-a acuzat marţi pe preşedintele ţării sale, Emmanuel Macron, că a pregătit „un fel de lovitură de stat administrativă” pentru a împiedica formaţiunea sa să aibă mână liberă în cazul în care va ajunge la putere, pe fondul „zvonurilor” conform cărora şeful statului francez ar urma să facă zeci de numiri de ultim moment.
„Sper să fie doar un zvon”, a declarat Le Pen într-un interviu acordat postului France Inter în care a remarcat totuşi că, la ultimul Consiliu de Miniştri de miercurea trecută, au fost mai multe numiri decât de obicei, informează EFE, potrivit Agerpres.
Potrivit acestor zvonuri despre care spune că au ajuns până la urechile ei, Macron intenţionează să numească un director general al Poliţiei şi Jandarmeriei, precum şi „zeci de prefecţi" (delegaţi guvernamentali) şi alţi funcţionari din administraţie.
„Pentru oameni care dau lecţii despre democraţie lumii întregi, mi se pare surprinzător", s-a plâns ea.
Marine le Pen l-a acuzat totodată pe Macron că, după „impulsul democratic" pe care l-a avut prin convocarea alegerilor legislative anticipate, în urma înfrângerii formaţiunii acestuia în alegerile europene din 9 iunie, acum „face tot posibilul pentru a împiedica procesul democratic" cu îndemnurile sale privind votul.
Candidaţii lui Le Pen din formaţiunea Adunarea Naţională (RN), aliaţi cu un grup de conservatori, au fost marii câştigători ai primului tur al alegerilor legislative din Franţa de duminică, cu 33% din voturi, care îi plasează în postura de a avea majoritatea după turul doi, de duminica viitoare, şi chiar să obţină majoritatea absolută.
„Nu are sens să mergem la guvern dacă nu putem acţiona”
Această majoritate absolută, care presupune obţinerea a cel puţin 289 din cei 577 de deputaţi, este condiţia pe care candidatul formaţiunii la funcţia de prim-ministru, Jordan Bardella, şi-a stabilit-o pentru a guverna, după cum a amintit chiar mentora lui: „Nu are sens să mergem la guvern dacă nu putem acţiona".
Totuşi, Le Pen a luat în considerare un scenariu în care, dacă ar obţine 270 de locuri, s-ar consulta cu alţi deputaţi, precum cei din partidul conservator Republicanii, pentru a vedea dacă aceştia ar fi dispuşi să-i susţină în unele proiecte legislative, şi în special să aprobe bugetul.
Lidera extremei drepte a reiterat că, dacă formaţiunea sa va ajunge la guvernare, ea nu va face parte din cabinet - „Nu voi fi un prim-ministru bis" - ci va acţiona ca şefă a grupului parlamentar.
Marine Le Pen a mai menţionat că Bardella ştie deja cine anume va face parte dintr-un eventual guvern pe care îl va forma, cu care este şi ea la curent, şi care va avea în fruntea Ministerului Economiei şi Finanţelor pe cineva care are experienţă în finanţele publice şi care a lucrat cu companii.
Lidera extremei drepte franceze a repetat ideea că, dacă formaţiunea sa va ajunge la putere, va respecta normele constituţionale de coabitare cu preşedintele republicii, iar în acest sens Bardella „va conduce politica pentru care am fost aleşi".
Aceasta va însemna, de exemplu, că unele iniţiative despre care a vorbit Macron în trecut în politica externă nu vor fi aplicate, cum ar fi trimiterea de instructori militari pe teritoriul ucrainean pentru că „prim-ministrul este cel care decide trimiterea de trupe în străinătate".
Le Pen a insistat că partidul ei este în favoarea ajutorului acordat Ucrainei împotriva invaziei ruse, dar cu două limite - trimiterea de trupe pe teritoriul ucrainean şi livrarea de arme cu rază lungă de acţiune - pentru a evita riscul de „escaladare" şi intrarea Franţei în război.
Editor : C.S.
