Prezența unui fost membru Wagner pe o navă suspectată că face parte din „flota fantomă” a Rusiei a fost dezvăluită într-un proces din Franța, unde căpitanul a susținut că rușii de la bord aveau rol de „agenți de securitate”, relatează Politico.
Căpitanul navei Boracay, aflată sub sancțiuni ale Uniunii Europene, s-a prezentat luni în instanță la Brest. El a declarat că doi cetățeni ruși aflați la bord erau prezenți în calitate de „agenți de securitate” și nu se aflau sub autoritatea sa, potrivit documentelor citate în instanță.
Zhangjie Chen, în vârstă de 39 de ani, a fost judecat luni la Brest, în nord-vestul Franței, pentru nerespectarea ordinelor forțelor de ordine, după ce nava sa, Boracay, a fost oprită de Marina franceză în septembrie anul trecut. Chen, care nu a fost prezent în instanță, a fost reprezentat de avocatul său.
Procesul are loc în contextul în care Franța își intensifică eforturile pentru a împiedica petrolierele sancționate să navigheze în largul coastelor sale, două astfel de nave, Boracay și Grinch, fiind arestate în ultimele luni.
Boracay a fost abordată de forțe speciale franceze în septembrie anul trecut, în timp ce naviga în ape internaționale în largul coastelor Saint-Nazaire, fără pavilion, a precizat judecătorul. Nava venea din portul rusesc Primorsk, la Marea Baltică, transportând petrol rusesc în valoare de aproximativ 100 de milioane de dolari, potrivit procurorului.
Doi bărbați cu pașapoarte rusești se aflau la bord „la solicitarea companiei de transport maritim”, potrivit declarațiilor lui Chen citite în instanță. Căpitanul a spus că aceștia erau „agenți de securitate” și că „nu știa ce făceau pe navă”.
Cei doi erau angajați ai Moran Security Group, o companie rusă privată de securitate, unul dintre ei lucrând anterior pentru grupul de securitate Wagner, au relatat AFP și CNN.
Procurorul a cerut amendă de 150.000 de euro
Boracay naviga în largul coastelor Danemarcei când au fost observate drone în apropierea mai multor aeroporturi din țară, ceea ce a determinat autoritățile daneze să suspecteze că nava ar fi putut servi drept platformă de lansare într-un posibil „atac hibrid”, după cum l-a descris premierul Mette Frederiksen. Potrivit unui diplomat francez, care a dorit să-și păstreze anonimatul, anchetele ulterioare nu au găsit dovezi directe în acest sens.
Petrolierele din „flota fantomă” folosesc frecvent pavilioane false sau nu arborează niciun pavilion, acesta fiind unul dintre principalele motive pentru care autoritățile maritime europene le pot aborda, în condițiile în care sancțiunile UE nu se aplică în apele internaționale.
Întrebat de Marina franceză despre pavilion, Chen a declarat inițial că arbora pavilionul Beninului, dar nu îl arborase vizibil „pentru că ploua”, a spus judecătorul, citind declarațiile acestuia. Autoritățile din Benin au transmis însă că nava nu era înregistrată în registrul lor. Potrivit anchetei franceze, Boracay era singura navă operată de compania sa de transport maritim, înregistrată în Hong Kong.
Procurorul a cerut o pedeapsă de un an de închisoare și o amendă de 150.000 de euro, pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea reținută, precum și emiterea unui mandat internațional pe numele lui Chen.
Avocatul acestuia, Henri de Richemont, a susținut că clientul său s-a conformat ordinelor comandantului fregatei franceze și a încercat doar să obțină aprobarea companiei de transport pentru a permite echipajului francez să urce la bord.
Intensificarea măsurilor împotriva „flotei fantomă”
Procesul căpitanului navei Boracay are loc în timp ce Uniunea Europeană finalizează al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include măsuri ce vizează sutele de petroliere ce transportă petrol rusesc în întreaga lume.
UE, care a sancționat peste 600 de nave, încearcă să-și consolideze arsenalul prin vizarea serviciilor maritime și a porturilor, pentru a reduce veniturile ce finanțează războiul Rusiei în Ucraina.
Franța, care are una dintre cele mai lungi linii de coastă din UE, s-a aflat în prima linie a eforturilor de a contracara „flota fantomă” a Moscovei, folosind fregate militare pentru a opri nave în Atlantic și Marea Mediterană. „Pentru noi, este o modalitate de a demonstra că măsurile adoptate sunt puse în aplicare”, a declarat același diplomat francez.
Statele membre ale UE își concentrează acum eforturile pe reducerea veniturilor din petrol care alimentează războiul dus de președintele rus Vladimir Putin în Ucraina. Sancțiunile aflate în discuție depășesc vizarea navelor individuale și includ serviciile maritime și porturile rusești, însă sunt blocate de Ungaria.
„Trebuie să lucrăm la o interdicție totală a serviciilor maritime pentru exporturile de petrol rusesc”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, de la Palatul Élysée, unde l-a primit luni pe președintele finlandez Alexander Stubb.
Citește și Rusia amenință cu ripostă navală dacă Europa continuă sechestrarea petrolierelor din Marea Baltică
Editor : M.I.
