Mesajul lui Putin pentru Trump: Să înceapă trocul. Cum ar putea Rusia să transforme pierderea unui aliat într-un câștig pe termen lung

Reacția Rusiei la „diplomația canonierelor” folosită de SUA în Venezuela a fost una mai mult de formă și destul de rezervată pentru standardele Kremlinului. Retorica reținută a Moscovei ar putea avea de-a face cu negocierile legate de războiul din Ucraina, dar și cu o serie de consecințe neintenționate declanșate de înlăturarea de la putere a lui Nicolas Maduro de care Rusia poate acum să profite.

Ministerul rus de externe a cerut eliberarea liderului venezuelean Nicolas Maduro, folosind termeni familiari pentru oficialii ruși precum „amenințări neocoloniale flagrante” și „agresiune armată externă”, iar fostul președinte rus Dmitri Medvedev a catalogat întreaga operațiune a Statelor Unite ca fiind „ilegală”.

În același timp însă, remarcile lui Medvedev, care ocupă acum poziția de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, conțineau și o urmă de admirație pentru operațiunea prin care forțele speciale americane l-au capturat pe Maduro.

Medvedev a vorbit despre consecvența președintelui american Donald Trump și felul în care el apără cu tărie interesele naționale ale Americii.

Poate încă și mai semnificativ este faptul că președintele rus Vladimir Putin nu a făcut comentarii directe despre capturarea vechiului său aliat. Mai mult, Kremlinul nu a ezitat deloc să o susțină pe vicepreședinta Venezuelei, Delcy Rodriguez, în noul ei rol de lider interimar al țării – reacția Moscovei a venit la doar două zile după ce Maduro a fost adus cu forța la New York.

Multă lume s-ar fi așteptat la o reacție mult mai zgomotoasă din partea Kremlinului. Alianța Rusiei cu Venezuela a început încă din 2005, atunci când Putin l-a îmbrățișat pe predecesorul lui Maduro, Hugo Chavez.

Cele două țări au semnat mai multe acorduri de cooperare în 2018. Rusia i-a vândut Venezuelei echipament militar în valoare de miliarde de dolari, iar armatele celor două state au organizat exerciții militare comune.

„Lumea unipolară se prăbușește și se încheie în toate aspectele, iar alianța cu Rusia face parte din efortul de a construi o lume multipolară”, a anunțat Maduro la acea vreme. Din 2006 și până în 2019, Rusia a oferit Venezuelei împrumuturi și credite de 17 miliarde de dolari.

De ce a fost Kremlinul atât de reținut după operațiunea specială a Statelor Unite în Venezuela?

În primul rând, Rusia nu își dorește să strice relația cu SUA din cauza Venezuelei, cât timp Moscova se află în competiție cu Kievul pentru a intra în grațiile lui Trump. Mai bine să îl lase pe liderul de la Casa Albă să își piardă răbdarea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski decât să pună tunurile pe Putin.

În plus, Kremlinul probabil că nu își dorește să atragă prea multă atenție asupra Venezuelei, pentru că întâmplările care au avut loc acolo nu fac decât să scoată în evidență neputința Rusiei de a influența politicile din America Latină și incapacitatea sa de a-și proteja aliații.

Rapiditatea și eficiența cu care Statele Unite și-au desfășurat operațiunea din Venezuela sunt probabil greu de digerat pentru ultranaționaliștii din Rusia.

„Toată Rusia se întreabă de ce nu procedăm la fel cu inamicii noștri”, a scris într-o postare online filozoful imperialist Aleksandr Dughin, poreclit și „ideologul lui Putin”. „Faceți ca Trump, faceți-o mai bine ca Trump. Și mai repede.”

Chiar și propagandista-șefă a Kremlinului, Margarita Simonian, a recunoscut că Rusia are destule motive „să fie invidioasă”.

Din perspectiva Rusiei, sentimentul de invidie este unul normal, mai ales având în vedere că „operațiunea militară specială” a lui Putin în Ucraina era gândită inițial ca o misiune rapidă de „decapitare” a conducerii de la Kiev ce ar fi trebuit să ducă la înlocuirea lui Zelenski cu un lider pro-Kremlin.

Au trecut patru ani de atunci, iar „operațiunea” lui Putin pare foarte departe de final.

Rusia va exploata faptul că Trump a folosit forța militară în Venezuela

„Înlăturarea lui Maduro este destul de rușinoasă, dar, să fim sinceri, America Latină este cea mai puțin importantă zonă pentru politica externă a Rusiei”, a spus Bobo Lo, un fost diplomat de la ambasada Australiei de la Moscova și autorul cărții „Rusia și noua dezordine mondială”.

Operațiunea Statelor Unite în Venezuela a produs și câteva consecințe pozitive neintenționate pentru Rusia, potrivit lui Lo. „Distrage atenția de la conflictul din Ucraina și reduce din presiunea pusă asupra lui Putin pentru a face concesii de orice fel.”

Mai mult, capturarea lui Maduro „justifică folosirea forței în urmărirea unor interese naționale vitale sau a unor sfere de influență”, a mai spus Lo pentru Politico. „Și respinge noțiunea liberală a unei ordini internaționale bazate pe reguli.”

Rusia va exploata faptul că Trump a folosit forța militară în Venezuela și dorința sa de a conduce țara de la distanță ca să susțină că „dacă America poate fi agresivă în curtea ei, la fel poate și Rusia să facă în ‘vecinătatea apropiată’”, potrivit Fionei Hill, o cercetătoare de la Institutul Brookings, care a făcut parte din Consiliul de Securitate Națională al SUA în primul mandat al lui Trump.

Încă din 2019, Kremlinul a dat de înțeles că este pregătit să le ofere Statelor Unite „Venezuela” în schimbul Ucrainei, a spus Hill. La fel ca doi șefi mafioți care negociază indirect în legătură cu împărțirea de teritorii prin intermediul acoliților lor.

Un limbaj pe care Putin îl înțelege foarte bine

Pentru Kremlin, rezultatul cheie în Venezuela „nu este pierderea unui aliat, ci consolidarea unei noi logici privind politica externă a Statelor Unite sub administrația Trump, care pune accent pe forță și interese naționale în defavoarea legii internaționale”, a explicat Mihail Hodorkovski, un vechi adversar al lui Putin, care a fondat Centrul pentru Noi Strategii Eurasiatice (NEST).

În ciuda loviturii de imagine și a pierderilor economice suferite de Rusia după înlăturarea de la putere a aliatului său din Venezuela, Kremlinul are destule motive să se declare satisfăcut de ultimele evenimente, potrivit lui Hodorkovski. „Prin acțiunile sale, Trump susține practic un model de ordine mondială în care forța este mai importantă decât legea internațională.”

După capturarea lui Maduro, consilierii lui Trump nu au făcut decât să sublinieze și mai mult acest fapt. În încercarea de a explica de ce SUA trebuie să dețină Groenlanda, indiferent de ce își doresc groenlandezii, danezii sau restul lumii, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, a spus că „trăim într-o lume care este guvernată de forță, de putere”.

Acesta este un limbaj pe care Putin îl înțelege foarte bine: așadar, să înceapă trocul, începând chiar cu Iran.

Editor : Raul Nețoiu