O cameră întunecată, cu ferestrele acoperite de perdele negre, o centrală telefonică din epoca sovietică, cu circuit închis, care conectează toate stațiile de tren. Așa funcționează centrul de comandă mobil al Căilor Ferate din Ucraina, găzduit într-un tren cu un singur vagon. "Mișcă-te mai repede ca să nu fii prins", este principiul după care se ghidează directorii companiei, care spun că nu pot sta prea mult timp într-un singur loc.
La masa din centrul mobil stau șase bărbați, jumătate fiind îmbrăcați în costume militare. Sunt directorii Căilor Ferate Ucrainene, care discută de două ori pe zi pentru a coordona trenurile care au în aceste zile una dintre cele mai grele misiuni, în timp de război.
Întâlnirile nu durează mai mult de 10 – 15 minute, iar apoi centrul mobil își schimbă locația. Conducerea companiei spune că este modalitatea de a scăpa de un eventual atac al trupelor ruse, pentru care trenurile sunt o țintă principală, scrie CNN.
"Strategia este să te miști rapid, astfel încât să nu fii prins. Să nu stai mult într-o singură locație", a declarat pentru CNN Oleksandr Kamyshin, directorul general al Căilor Ferate Ucrainene, în vârstă de 37 de ani.
Când serviciile de telefonie mobilă au căzut în stațiile feroviare, singura modalitate de a comunica a fost un sistem de telefonie cu circuit închis, din epoca sovietică, care conectează toate gările din Ucraina. Sistemul a devenit indispensabil pentru serviciul de căi ferate ucrainean.
La mai bine de două săptămâni de la invazie, sistemul feroviar al Ucrainei - unul dintre cele mai mari din lume - a devenit un colac de salvare, transportând provizii esențiale și peste 2,1 milioane de civili care fugeau de război.. Unele vagoane au fost reamenajate pentru a transporta materiale medicale pe linia frontului sau răniții la spitale.
Munca de gestionare a rețelei vaste cu aproximativ 231.000 de angajați revine grupului de șase bărbați care au refuzat un spațiu de lucru în buncărul președintelui Volodimir Zelenski. În schimb, ei se mișcă mereu de la începutul războiului, străbătând țara pentru a-și verifica colegii, chiar și în cele mai periculoase părți ale Ucrainei.
"Strategia este destul de simplă. Dacă avem angajați care lucrează într-o stație și credem că este sigur pentru ei, atunci ar trebui să mergem și noi acolo", a spus Kamyshin.
Trenul cu un singur vagon care acționează ca un centru de comandă mobil
În centrul de comandă mobil se află o masă lungă de conferințe, iar pe spătarele scaunelor care o înconjoară sunt puse jachete militare. Pe masă sunt căști militare și o ladă cu arme.
În această perioadă, trenurile din Ucraina merg cu doar 60 de kilometri pe oră în majoritatea locurilor, în scădere față de 160 de kilometri pe oră în timp de pace, în mare parte deoarece sunt supraaglomerate.
"Decizia de a lăsa cât mai mulți oameni să urce în trenuri a fost una dificilă, deoarece orice eveniment nefericit ar afecta mult mai mulți oameni", a declarat pentru CNN adjunctul lui Kamyshin, Oleksandr Pertsovskyi.
De asemenea, conductorii se mișcă mai încet din cauza riscului de a lovi șinele deteriorate. Angajații feroviari obișnuiți, majoritatea fără experiență militară anterioară, sunt acum în situația de a repara șinele afectate de bombardamentele trupelor ruse. La o săptămână de la începutul războiului, o bombă nedetonată a căzut la doar câțiva metri de șinele de lângă Harkov și a trebuit să fie dezamorsată și îndepărtată în siguranță, a spus Kamyshin. Pertsovskyi spune că 33 de angajați au fost uciși și 24 au fost răniți de la începutul conflictului.
Unele zone ale rețelei feroviare nu mai sunt sub control ucrainean
Alte porțiuni de linie sunt avariate și nu mai pot fi reparate, așa cum este cazul liniei care merge de la Mariupol asediat la Volnovakha, un oraș mic, dar important nod feroviar. Trenul nu a fost o opțiune pentru sutele de mii de oameni care au rămas blocați în orașul Mariupol. Încercările repetate de a crea un coridor de evacuare pe drum au eșuat.
"Rușii nu permit intrarea camioanelor cu provizii militare, nu vor ca oamenii să fie evacuați, nu vor să vină ajutor umanitar în orașe. De ce nu-i lasă pe cei din Mariupol să iasă?", se întreabă Kamyshin. "În mod constant îi vedem încercând să blocheze principalele coridoare verzi ale Ucrainei: de la Kiev la Harkov, de la Liiv la Kiev și cea care leagă Dnipro și Zaporojie", a adăugat el.
Legăturile dintre aceste noduri majore sunt încă intacte. Dar dacă s-ar pierde? "Ar fi foarte rău", a spus Kamyshin.
Programul trenurilor este acum întocmit în fiecare noapte pentru ziua următoare
Transportul feroviar a trebuit să fie adaptat în condițiile în care tot mai multe șine au avut nevoie de reperații după atacuri și trenurile au trebuit redirecționate. Reparațiile ajung să se facă pe loc, fără să se mai ceară permisiunea superiorilor și fără să se mai respecte întregul șir birocratic de acte. Programul trenurilor este acum întocmit în fiecare noapte pentru ziua următoare, modificându-se pentru a se adapta la evenimentele care apar, în general cele legate de mulțimile mari de oameni care încearcă să urce în trenuri pentru a scăpa din orașele atacate.
Modul în care sistemul continuă să treacă prin toate acestea este "ceva care este surprinzător pentru întreaga țară și, de asemenea, pentru președinte", a spus Kamyshin.
Într-un tren în mișcare, comunicarea este o provocare constantă, deoarece internetul este căzut în unele zone. Șefii companiei feroviare spun că Elon Musk le-a oferit accesul la Starlink, renumitul serviciu de internet prin satelit, dar că îl folosesc doar în cazuri disperate, deoarece sateliții ar ajuta inamicul să le identifice locația.
Trenurile transportă în aceste zile și pasageri, și ajutoare și produse. Rușii au întrerupt accesul Ucrainei la multe porturi de la Marea Neagră. Acum, Căile Ferate Ucrainene încearcă să acopere problema trimițând în Europa mai multe trenuri încărcate cu cereale și produse.
Nu și-au mai văzut familiile din 24 februarie
Oleksandr Kamyshin, directorul general al Căilor Ferate Ucrainene, spune nu și-a văzut familia de când a început războiul. În acea dimineață, el a făcut o ultimă fotografie cu cei doi copii ai săi, unul încă adormit. După aceea, ei au plecat din țară.
Gândindu-se la ei, ochii lui Kamyshin se umplu de lacrimi și vocea i se schimbă. "Pentru mine este mai ușor când știu că sunt în siguranță și pot să-mi fac treaba", a spus el.
De altfel, niciunul dintre directori nu și-a văzut familiile de când a început războiul pe 24 februarie.
Editor : G.M.
