Reintegrarea economică dintre cele două maluri ale Nistrului se accelerează, iar autorităţile de la Chişinău pregătesc uniformizarea treptată a taxelor şi impozitelor pentru regiunea transnistreană până în 2030. În paralel, experţii susţin că modelul economic al regimului separatist de la Tiraspol a ajuns în colaps şi că este nevoie de o implicare mai fermă a autorităţilor moldovene.
Reintegrarea economică se accelerează între cele două maluri ale Nistrului, iar tot mai multe persoane şi companii din Transnistria accesează serviciile publice oferite de autorităţile constituţionale de la Chişinău. Între timp, modelul economic pus în aplicare timp îndelungat de regimul separatist de la Tiraspol pare să fi ajuns în colaps, experţii estimând că e nevoie de o intervenţie mai hotărâtă a Chişinăului, relatează miercuri Radio Moldova, potrivit Agerpres.
Preşedintele Comisiei pentru economie, buget şi finanţe, deputatul Radu Marian a reiterat că facilităţile fiscale pentru regiunea transnistreană vor fi eliminate gradual până la 1 ianuarie 2030, iar o parte din banii care vor fi încasaţi de buget prin uniformizarea taxelor şi impozitelor vor ajunge într-un fond special - Fondul de Convergenţă - din care vor fi susţinute iniţiative de infrastructură şi alte programe pentru malul stâng al Nistrului.
„Banii în plus pe care noi o să-i încasăm o să-i folosim tot în beneficiul cetăţenilor din raioanele de est ale Republicii Moldova, prin alocări sociale, prin programe de infrastructură. Deci, noi o să dăm înapoi aceşti bani prin servicii mai bune. Cetăţenii din stânga Nistrului merită beneficiile şi avantajele unui stat viabil, nu ale unui regim separatist”, a declarat Radu Marian la emisiunea „Zi de Zi„ de la Radio Moldova.
Primele facilităţi vor fi anulate începând cu această vară şi vor viza produse neesenţiale, precum alcoolul sau ţigările. Parlamentarul moldovean spune că este „o abordare rezonabilă”, care va permite atenuarea „anumitor şocuri sociale” pentru locuitorii din stânga Nistrului.
Pe lângă încasările din uniformizarea taxelor, Fondul de Convergenţă va fi suplimentat cu finanţări atrase de la partenerii ţării, iar de programele implementate vor beneficia atât populaţia, cât şi agenţii economici din regiune. În prima etapă, aceste programe vor fi administrate pe teritoriul controlat de autorităţile constituţionale.
„Aceasta înseamnă că, de exemplu, dacă va fi un program de alocări sociale sau un program de sprijin economic pentru agenţii de acolo, clar că vor trebui să interacţioneze cu instituţiile constituţionale şi aşa ne vom asigura că ele sunt valorificate. Dacă vorbim de programe de infrastructură, în procesul de elaborare a acestui fond, la nivel de guvern se vor găsi mecanisme, care vor putea fi discutate şi în formatul 1+1”, a subliniat Radu Marian.
Principiul „aceeaşi ţară - aceleaşi taxe”
Autorităţile de la Chişinău insistă pe principiul „aceeaşi ţară - aceleaşi taxe”. În contextul îngrijorărilor că uniformizarea fiscală va genera scumpirea serviciilor, Radu Marian a spus că tarifele actuale la gaze sau la energia electrică în regiunea transnistreană, mult mai mici decât în dreapta Nistrului, nu sunt sustenabile.
„Dacă ne referim la aplicarea noii legi, aceasta vizează importuri care vin în special pe teritoriul controlat de autorităţile constituţionale, prin frontieră, şi, evident, că vom putea percepe aceste taxe chiar dacă cei de la Tiraspol nu sunt încântaţi de aceasta”, a declarat parlamentarul.
Tiraspolul califică măsurile anunţate de Chişinău drept problematice şi avertizează asupra unor efecte economice. Totuşi, sunt nevoiţi, cel puţin, să le discute, menţionează analistul politic Ion Tăbîrţă. Pentru prima oară din anul 2022, s-a reunit grupul de lucru pentru economie, la sediul Misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) din Chişinău.
Expertul citat se arată încrezător că reintegrarea economică a regiunii transnistrene, un proces care continuă de mai mulţi ani, va reuşi. Însă aceasta nu va duce automat la reintegrarea politică. Regiunea rămâne în sfera de influenţă a Moscovei şi a grupărilor oligarhice, iar Chişinăul trebuie să găsească modalităţi prin care să avanseze şi sub aspect ideologic, subliniază el, adăugând că reintegrarea politică ar trebui să înceapă cu drepturile omului.
Editor : M.I.
