Rusia îşi extinde unităţile militare la graniţa cu NATO, oferindu-le experienţă de luptă în Ucraina, şi le-ar putea folosi ca puncte nodale într-un eventual conflict cu NATO după război, a declarat vineri serviciul de informaţii lituanian în evaluarea sa anuală a ameninţărilor la adresa securităţii, relatează Reuters.
Dacă sancţiunile vor fi eliminate, Rusia va fi pregătită pentru un „conflict militar pe scară largă” cu NATO în şase ani, se estimează în evaluarea serviciului de informaţii, scrie News.ro.
„Rusia va crea probabil nu numai o armată cu 30-50% mai mare decât cea pe care o avea înainte de război, ci şi una relativ modernă. Rezervele strategice de arme şi muniţie ar fi complet refăcute. Rusia ar fi pregătită pentru un conflict militar convenţional cu NATO”, se arată în raportul serviciilor de informaţii lituaniene.
Citește și
Un sondaj independent realizat în Rusia a încercat să răspundă la întrebarea: mai trebuie să continue „operațiunea militară specială” din Ucraina?
Principalele obiective
Raportul precizează că principalele obiective ale Rusiei rămân înclinarea balanţei de putere în Europa în favoarea sa, precum şi subjugarea totală a Ucrainei.
Industria militară rusă a fost consolidată cu ajutorul Chinei, ceea ce a permis Moscovei să-şi reducă dependenţa de tehnologia occidentală. După război, surplusul său de armament va avea „consecinţe pentru securitatea globală”, se arată în raport.
Învecinată atât cu Rusia, cât şi cu aliatul său apropiat, Belarus, Lituania, membră a NATO şi a UE, este unul dintre principalii susţinători ai Ucrainei şi critici ai Rusiei.
Raportul face referire şi la explozia unor colete în 2024, pe care oficialii lituanieni au atribuit-o serviciilor secrete militare ruseşti, o campanie despre care afirmă că ar putea fi intensificată pentru a ucide oameni.
Avarierea cablurilor submarine, concluzie ciudată
Cu toate acestea, raportul menţionează că seria de avarii ale conductelor de gaz, cablurilor electrice şi de telecomunicaţii din Marea Baltică, întregistrate începând cu 2023, deşi cauzate de nave care plecau din porturile ruseşti, nu au fost intenţionate. Raportul nu precizează cum a ajuns la această concluzie.
Ţările din Marea Baltică sunt în stare de alertă maximă după avariile subacvatice înregistrate de la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022. NATO a declarat, de asemenea, că îşi va intensifica prezenţa în regiune.
În 2023, Finlanda a recuperat o ancoră despre care a afirmat că aparţinea unui vas container chinez suspectat de avarierea conductei de gaz dintre Estonia şi Finlanda, precum şi a mai multor cabluri de fibră optică. Cazul este încă în curs de investigare, iar autorităţile finlandeze nu au precizat dacă ele consideră că incidentul a fost intenţionat sau accidental.
Întrebat despre avarierea conductei şi a cablurilor, Mindaugas Mazonas, şeful serviciului militar de informaţii al Lituaniei, a declarat reporterilor: „Investigaţia nu a fost efectuată de serviciul nostru de informaţii, dar avem răspunsul că a fost vorba de un incident neintenţionat.”
Citește și
Două bombardiere Suhoi care zburau la rasul solului au fost la „două minute” de a lovi cea mai mare bază a SUA din Orientul Mijlociu
Editor : Sebastian Eduard
