La doar câteva luni de la începutul celui de-al doilea mandat de șefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen se confruntă cu un vot de neîncredere. Jurnaliștii de la focus.de se întreabă dacă este acesta atât de inofensiv pe cât susține partidul său. Comisia Europeană condusă de preşedinta von der Leyen va fi supusă în Parlamentul European (PE) unei moţiuni de cenzură săptămâna viitoare. Moțiunea a fost inițiată de europarlamentarul român din partea AUR, Gheorghe Piperea, afiliat grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, i-a informat pe liderii grupurilor parlamentare despre acest lucru.
Liderii Parlamentului au constatat miercuri seara că moțiunea a primit numărul minim de 72 de semnături necesare pentru a fi examinată în plen și au stabilit calendarul. Eurodeputații vor dezbate luni această moțiune la Strasbourg, urmând să se pronunțe joi, în cadrul unui vot.
Textul de două pagini acuză Comisia, printre altele, de lipsă de transparență, de abuzuri și de proastă gestionare a politicii pandemiei de COVID-19.
„La originea inițiativei, europarlamentarul român de extremă dreapta Gheorghe Piperea critică lipsa de transparență a lui von der Leyen în legătură cu mesajele SMS schimbate cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în timpul pandemiei de COVID-19, când Uniunea Europeană negocia achiziționarea de vaccinuri.
Cazul i-a adus plângeri din partea diverselor asociații și personalități care se opun vaccinurilor, precum și din partea cotidianului american The New York Times, care a încercat în zadar să acceseze mesajele în cauză.
Gheorghe Piperea acuză, de asemenea, Comisia Europeană de „ingerință” în alegerile prezidențiale din România. Candidatul AUR, naționalistul George Simion, a fost învins în mai de pro-europeanul Nicușor Dan. Simion a încercat apoi, fără succes, să conteste rezultatul alegerilor în fața Curții Constituționale a României, invocând „ingerințe externe” din partea Franței și a Moldovei”, scriu jurnaliștii de la lecho.be.
Dacă moţiunea ar trece, actuala Comisie ar trebui să demisioneze în bloc – preşedintele şi cei 26 de comisari. Un astfel de scenariu este considerat, însă, improbabil, întrucât ar necesita o majoritate dublă constând în două treimi dintre voturile exprimate şi reprezentând o majoritate din cele 720 de mandate din Parlamentul European, scrie focus.de.
Aceasta ar însemna cel puțin 361 de voturi sau chiar 480 dacă toți eurodeputații ar fi prezenți și ar vota. La alegerile din noiembrie anul trecut, Comisia condusă de Ursula von der Leyen a primit 370 dintre cele 688 de voturi exprimate.
Acest scenariu nu s-a produs până în prezent, în ciuda unui caz special din 1999: înainte de vot, Comisia prezidată atunci de luxemburghezul Jacques Santer a demisionat în urma unui raport privind „responsabilitatea sa gravă” în cazuri de fraudă, scrie lecho.be.
Editor : M.C
