NATO și-a bazat cel mai amplu exerciţiu de apărare antiaeriană din Europa pe învăţămintele trase din folosirea dronelor în războiul din Ucraina. Experții militari au spus în repetate rânduri că utilizarea dronelor în Ucraina a schimbat faa războiului modern.
Suedia şi Finlanda, noi membre ale Alianţei Atlantice, au participat pentru prima dată la „Joint Project Optic Windmill”, un exerciţiu virtual bienal de 10 zile ce implică 15 state şi vizează să testeze răspunsul acestei organizaţii internaţionale la atacurile cu rachete şi drone.
„Nu ne-am confruntat niciodată cu atâtea ameninţări câte constatăm acum pe câmpul de luptă”, a declarat comandantul şef al acestor manevre militare, generalul Peter Gielen, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
„Am învăţat de la ucraineni cum să reacţionăm la aceasta (...) şi o atenţie particulară este acordată dronelor în cadrul acestui exerciţiu”, a explicat marţi ofiţerul, de la o bază aeriană din sudul Olandei.
Exerciții cu drone Shahed
Drona explozivă Shahed de concepţie iraniană pe care Rusia a utilizat-o în timpul ofensivei sale în Ucraina face obiectul unei atenţii speciale şi a fost integrată în manevre, a precizat generalul Gielen.
Ofiţeri, care au cerut să li se păstreze anonimatul din raţiuni de securitate, au conformat pentru AFP că au fost incluse aspecte precum urmărirea traiectoriilor dronelor către o ţintă.
Informaţiile provenite de pe teren din Ucraina „ne sunt foarte utile, pentru că de aceasta avem noi nevoie ca să ne formăm personalul care să reacţioneze la acest tip de ameninţări”, a subliniat generalul Gielen.
„Prin urmare, urmărim îndeaproape ce se întâmplă în Ucraina (...), preluăm de acolo informaţii şi ne străduim să le integrăm cât mai repede în exerciţii precum acesta”, a continuat el.
Exercițiu de apărare antiaeriană
În total, circa 700 de soldaţi, printre care britanici şi americani, au participat la această operaţiune de antrenament, în timpul căreia au trebuit să facă faţă unui scenariu în desfăşurare, trecând de la pace la război deschis, precum şi la ameninţări chimice, biologice, radiologice şi nucleare.
Unul dintre principalele obiective era acela ca forţele de apărare antiaeriană „să integreze toate tehnologiile şi toate sistemele în ansamblul lor, pentru a contracara orice ameninţare în mod mai eficient decât un sistem izolat”, a comentat la rândul său Ministerul Apărării olandez.
Acest exerciţiu urmează schimbării de direcţie a SUA în relaţiile lor cu Europa, după ce preşedintele Donald Trump a pus sub semnul întrebării menţinerea rolului central al ţării sale în cadrul NATO.
În această privinţă, generalul Gielen a afirmat că acest lucru a servit drept „semnal de alarmă pentru Europa”, adăugând: „Trebuie să investim mai mult în armată”, în special în „apărarea antiaeriană”.
Editor : B.P.
