Forțele aliate s-au adunat în apropierea Islandei pentru a exersa vânătoarea de submarine rusești, în absența unui membru cheie, scrie Politico. Distanțarea lui Donald Trump față de NATO s-a concretizat luna trecută în apele din largul Islandei.
Forțele aliate s-au adunat aici pentru a exersa vânătoarea de submarine rusești, atrăgând avioane germane de supraveghere care să scaneze apele alături de nave de război canadiene și avioane de vânătoare belgiene.
Însă, pentru prima dată de când a început acest exercițiu anual, care se desfășoară de zeci de ani, nicio navă sau aeronavă americană nu s-a alăturat urmăririi.
Forțele NATO, conduse de un comandant francez, și-au propus să-și demonstreze atât lor însele, cât și Moscovei, că pot proteja continentul fără conducerea americană. Iar prin această retragere, SUA au consolidat un proces de retragere care a început odată cu cea de-a doua administrație Trump — și au cedat și mai mult zona strategică a Arcticii aliaților săi.
„Vedem cum Europa și Canada își intensifică eforturile, și vedem acest lucru literalmente aici, în Islanda”, a declarat șeful Apărării din Islanda, Jónas Allansson, într-un interviu.
Citește și: Sabotajul rusesc în Europa: cât de aproape suntem de un incident ce poate declanșa criza NATO
Absența navelor sau a aeronavelor americane este frapantă pentru un exercițiu, cunoscut sub numele de „Northern Viking”, pe care SUA îl conduc de zeci de ani. Și, deși americanii nu au dispărut cu totul — echipele de construcții ale Marinei SUA ridică noi instalații în zona militară a aeroportului Keflavik și au contribuit la planificare — alți aliați NATO joacă un rol mai pronunțat.
Islanda se află în mijlocul rutei preferate de Marina Rusă pentru deplasarea submarinelor sale invizibile, cu capacitate nucleară. „GIUK Gap”, așa cum este cunoscut în jargonul NATO, este zona de ape înghețate dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit, pe unde submarinele rusești cu propulsie nucleară intră în Atlantic de la bazele lor de pe Peninsula Kola.
„Pentru NATO și pentru Rusia, aceasta este cu adevărat o linie de demarcație”, a declarat un înalt oficial NATO, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta chestiuni operaționale. „Pentru ruși, dacă pot controla accesul la acea zonă și își pot trimite submarinele de cealaltă parte a ei, atunci vor avea mână liberă în Atlantic și vor putea pune în pericol bazele de pe ambele maluri ale Atlanticului.”
Citește și: „Războiul hibrid” al Rusiei în Europa și o caracteristică a atacurilor: „Când nu luăm nicio măsură, îl încurajăm pe Putin să continue”
Groenlanda, un nou punct de tensiune
Regiunea arctică a ajuns în centrul atenției anul trecut, când Trump a amenințat că va cumpăra sau va ocupa Groenlanda, un teritoriu autonom danez și un aliat de încredere al NATO.
Retorica — amplificată de vizitele vicepreședintelui JD Vance și ale lui Donald Trump Jr., precum și de postările intermitente ale președintelui pe rețelele sociale, care sugerau că armata SUA ar putea pur și simplu să preia insula — i-a îngrijorat pe liderii NATO. Aceștia au început să discute serios despre modul în care ar putea apăra teritoriul împotriva aliatului lor de lungă durată și membru al alianței. Faptul că SUA amenințau, de asemenea, cu retragerea trupelor din Europa nu a ajutat deloc.
Pentagonul și Casa Albă nu au răspuns la solicitările de comentarii.
„Acest tip de exerciții stau la baza prezenței persistente în Atlanticul de Nord”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, comandorul Timothy Pietrack. „Este dovada că NATO este pregătită să apere fiecare centimetru din teritoriul aliaților și să acționeze oriunde o impune securitatea alianței.”
Kremlinul își intensifică presiunile
Comportamentul SUA survine pe fondul intensificării amenințării din partea Kremlinului. Guvernul rus pare să fi lansat o campanie menită să perturbe logistica comercială și militară din Europa. Chiar în această lună, guvernul german a luat măsura neobișnuită de a acuza public Moscova că a plasat o dronă încărcată cu explozibili pe pista aeroportului din Leipzig și a declarat că, ca răspuns, va închide un consulat rus.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită remarcabilă la Moscova luna trecută, în parte pentru a avertiza oficialii ruși să nu atace aliații NATO Estonia, Letonia și Lituania, a raportat POLITICO. Ambasada Rusiei nu a răspuns la solicitarea de comentarii.
Contextul unui conflict în expansiune cu Moscova conferă exercițiilor aliate o relevanță sporită — și face cu atât mai semnificativ faptul că SUA nu dețin rolul principal. Un alt oficial NATO, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta o chestiune sensibilă, a afirmat că, din iunie, nu a mai fost nicio navă de război rusă în Marea Mediterană, o abatere radicală de la desfășurările obișnuite. Acest lucru a stârnit îngrijorări în cadrul alianței cu privire la planurile Moscovei.
Așa cum a afirmat Allansson din Islanda, „bastionul submarin” al Rusiei din jurul insulei oferă Moscovei noi posibilități de a folosi rachete nucleare și convenționale capabile să lovească America de Nord și Europa de Vest.
Citește și: Europa nu ar putea face față unui război de uzură cu Rusia, cred oficialii din domeniul apărării. „Se află într-o perioadă de stagnare”
Marinari canadieni, francezi și portughezi au lucrat cot la cot într-o după-amiază recentă de pe o navă de război canadiană. Aceștia au monitorizat ecranele radar în căutarea unor nave de vânătoare de mine și au colaborat cu avioane de căutare a submarinelor din Lituania și din alte țări.
Contraamiralul francez Nicolas Molitor a condus coaliția de la bordul navei. El a declarat că grupul desfășoară în continuare exerciții cu Marina SUA, inclusiv în largul coastei de est a Americii. Dar era clar că accentul se schimbase.
Cu doar doi ani în urmă, două nave amfibii ale Marinei SUA, pline de pușcași marini și aeronave, conduceau acest exercițiu. Însă, având în vedere că cea mai mare parte a Marinei se află acum în Orientul Mijlociu și în Caraibe, corpurile de navă gri din Atlanticul de Nord sunt canadiene și europene.
Aceste nave reprezintă „prima linie de apărare pentru ambele maluri ale Atlanticului”, a afirmat Molitor. „Nu este vorba doar de Europa, ci și de faptul că aliații europeni sunt preocupați de ceea ce se întâmplă în SUA.”
Cablurile submarine, o vulnerabilitate strategică
Una dintre cele mai mari preocupări ale aliaților o reprezintă infrastructura submarină, precum cablurile de internet și conductele. Guvernul german este îngrijorat în special de Marea Baltică, unde Rusia este activă.
„Fiecare comandă de pe Amazon pe care o plasați în Germania trece prin aceste cabluri”, a declarat comandantul Marinei germane, Peter Flohr. „Așadar, trebuie să le supraveghem constant.”
Un avion german a fost în contact cu flotila internațională care opera în largul coastei Islandei, cartografiind fundul mării și transmițând informații. A fost un test esențial pentru a vedea cât de ușor și rapid pot navele și aeronavele NATO să transmită informații în mediile arctice dificile.
Citește și: „Putin nu are intenţia de a ataca teritoriul NATO” dă asigurări Donald Trump, care spune că va vorbi cu liderul rus
Oficialii au recunoscut că operațiunile se desfășoară cu o forță mai redusă decât în anii precedenți. Însă, aflat pe puntea navei de război canadiene, cu un avion german de vânătoare de submarine survolând zona și cu fregata franceză „Auvergne” la câteva sute de yarzi în spatele său, Molitor a remarcat că navele NATO nu sunt niciodată singure.
„Vom naviga întotdeauna alături de navele aliate”, a spus el, „iar acesta este un punct forte.”
Chiar dacă americanii nu navighează alături de ele.
Editor : Ana Petrescu
