NATO vrea armate, tancuri şi nave „eco”. Reducerea nivelului emisiilor poluante va fi pe agenda viitorului summit al Alianţei

NATO va încerca să devină „mai verde” în următorii ani, inclusiv în sensul reducerii nivelului emisiilor poluante produse de tancurile, avioanele şi navele de luptă, iar subiectul schimbărilor climatice se va afla pe agenda principală a viitorului summit al organizaţiei, a declarat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, într-o dezbatere online cu tema „Noi idei pentru #NATO 2030”.

„Ştim că tancurile, avioanele si navele consumă mulţi combustibili fosili şi emit în atmosferă gaze cu efect de seră de tipul CO2. Trebuie să vedem cum putem reduce aceste emisii, prin folosirea de combustibili alternativi ori utilizarea de panouri solare”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Stoltenberg a dat ca exemplu folosirea panourilor solare în diverse baze NATO care au înlocuit cu succes generatoarele clasice care folosesc combustibili fosili.

Ne gândim la acest lucru, avem mai multe proiecte în derulare, prin care încercăm să facem trupele noastre mai eco şi mai puţin dependente de combustibilii fosili.

„Astfel de soluţii sunt bune pentru mediul înconjurător dar cresc, în acelaşi timp, şi nivelul de pregătire şi capacitate militară a trupelor noastre”, a spus secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Mai exact, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea creşte capacitatea de luptă a NATO, prin simplificarea lanţului de aprovizionare a trupelor.

„Una din principalele provocări ale oricărui tip de operaţiune militară o reprezintă lanţul logistic de aprovizionare cu astfel de combustibili fosili. Cu cît liniile de aprovizionare sunt mai lungi, ele devin mai vulnerabile. Cu cît vom fi mai puţin dependenţi de asta, vom putea reduce emisiile dar şi să mărim eficienţa trupelor şi a operaţiunilor militare”, a spus Stoltenberg.

NATO consideră deja faptul că schimbările climatice vor reprezenta, în viitor, o problemă de securitate globală, iar încălzirea globală va aduce, cu sine, noi crize.

„Acesta este un subiect care contează pentru NATO. Cred că în noua concepţie strategică a NATO, pe care sper să o putem trasa la viitoarea întâlnire a liderilor Alianţei din acest an, încălzirea globală va trebui să joace un rol mult mai important şi proeminent”, a spus Stoltenberg.

Ce înseamnă „lupta” NATO contra schimbărilor climatice: uniforme mai bune, vehicule şi infrastructură adecvate

Jens Stoltenberg este un susţinător al luptei împotriva poluării şi schimbărilor climatice. Înainte de a fi secretar general al NATO, Stoltenberg a fost reprezentant special al ONU în problema schimbărilor climatice.

„Schimbările climatice ne pun în pericol securitatea. Prin urmare, NATO trebuie să înţeleagă şi să integreze acest subiect în toate activităţile sale, de la modul în care sunt planificate operaţiunile la felul în care ne antrenăm forţele armate”, arăta Stoltenberg într-un articol de opinie publicat în urmă cu câteva luni pe site-ul Alianţei.

Este esenţial să ne adaptăm acestei noi realităţi. Asta înseamnă uniforme mai bune, vehicule şi infrastructură. Şi mai înseamnă să includem în mod explicit subiectul schimbărilor climatice în activitatea curentă a NATO, pentru a îmbunătăţi capacitatea de rezistenţă a Alianţei şi a partenerilor săi

Conform unui raport al ONU, Pământul continuă să se încălzească, iar temperatura globală va crește cu mai mult de 3 grade Celsius la sfârșitul acestui secol, în ciuda micșorării emisiilor de gaze cu efect de seră ca urmare a pandemiei de COVID-19 sau a ultimelor angajamente ori măsuri adoptate la nivel internațional.

În raportul anual redactat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) se arată că scăderea cu 7% a emisiilor de carbon în anul 2020, determinată de pandemia de coronavirus, va avea un „impact neglijent” asupra fenomenului încălzirii globale, dacă nu e însoțită de o înlocuire rapidă și pe scară largă a combustibililor fosili.

Practic, această micșorare a emisiilor înseamnă o reducere cu doar 0,01 grade a ritmului încălzirii globale până în 2050, spun experții.

De asemenea, raportul UNEP arată că, în acest moment, există încă o mare diferență între acțiunile care trebuie adoptate, conform acordului de la Paris privind schimbările climatice și reducerile de emisii poluante pe care le au planificate țările lumii.

Acordul de la Paris, semnat de aproape toate statele lumii în 2015, are ca principal scop menținerea creșterii temperaturii globale sub 2 grade Celsius în acest secol.

Această țintă ar putea fi atinsă, iar emisiile poluante ar putea fi reduse cu 25% până în 2030, dacă țările vor accelera transpunerea în fapte a angajamentele Acordului de la Paris.

Editor : Mihnea Lazăr