Mulți norvegieni se simt vinovați din cauza traiului lor confortabil, spune Elisabeth Oxfeldt, profesoară de literatură scandinavă la Universitatea din Oslo. Norvegienii bogați pun din ce în ce mai mult în contrast viețile lor cu cele ale oamenilor care trăiesc la limita sărăciei, potrivit BBC.
„Am văzut apariția vinovăției pentru viețile privilegiate ale oamenilor, într-o lume în care alții suferă”, spune Oxfeldt.
Datorită rezervelor sale importante de petrol, cele mai mari din Europa după Rusia, Norvegia este una dintre cele mai bogate țări din lume. Puterea economiei norvegiene este aproape de două ori mai mare decât cea a Regatului Unit și mai mare chiar decât cea a SUA.
Norvegia are chiar un excedent bugetar – venitul său național depășește cheltuielile. Acest lucru este în contrast semnificativ cu majoritatea celorlalte țări, care trebuie să împrumute bani pentru a-și acoperi deficitele bugetare.
Oxfeldt este expertă în modul în care cărțile, filmele și serialele TV scandinave reflectă cultura mai largă a acestor vremuri. Ea spune că acestea explorează din ce în ce mai mult vinovăția bogăției Norvegiei.
„Urmărind literatura, filmele și serialele contemporane, am constatat că contrastul dintre sinele fericit, norocos sau privilegiat și „celălalt”, care suferă, a provocat sentimente de vinovăție, neliniște, disconfort sau rușine. Nu toată lumea se simte vinovată, dar mulți se simt vinovați”, adaugă Oxfeldt.
Scenariile din dramele norvegiene recente includ membri ai „clasei privilegiate” care se folosește de serviciile oferite de angajații migranți care locuiesc în cămăruțe la subsolul caselor lor. Sau femei care își dau seama că au atins egalitatea de gen la locul de muncă, bazându-se pe bone prost plătite din țări sărace, care le îngrijesc copiii, spune Oxfeldt.
Aceasta, în condițiile în care din martie, guvernul norvegian a oprit acordarea de permise de muncă pentru au bone au-pair (care locuiesc în casa angajatorilor și primesc sume mici de bani) din țările în curs de dezvoltare.
Mai multe organizații se întreabă dacă bogăția Norvegiei se bazează pe practici etice.
În ianuarie, Financial Times a dezvăluit modul în care uleiul de pește obținut din pește capturat în largul coastei Mauritaniei în Africa este folosit ca hrană în fermele de somon din Norvegia.
Grupul de presiune pentru mediu Feedback Global a spus că „apetitul vorace al industriei somonului norvegian pentru peștele sălbatic duce la pierderea mijloacelor de trai și la malnutriție în Africa de Vest, creând un nou tip de colonialism alimentar”.
Guvernul norvegian a răspuns că dorește „să asigure furaje durabile” și că lucrează pentru „folosirea crescută a materiilor prime locale”.
Norvegia spune că este dornică să facă tranziția către o economie verde, așa că asigurarea durabilității acvaculturii va fi esențială, deoarece sectorul petrolier va fi redus pentru a face loc unei așa-numite „schimbări ecologice”.
Acest lucru ar trebui să asigure finanțare, tehnologie și forță de muncă pentru sectoare ca energia solară și eoliană offshore și producția de alge pentru alimente și medicamente.
Pe de o parte, datorită bogăției bazate pe petrol și gaze, orele de lucru din Norvegia tind să fie mai scurte decât în majoritatea economiilor comparabile, drepturile angajaților sunt mai puternice, iar sistemul social e mai generos.
Deloc surprinzător, Norvegia este de multă vreme una dintre cele mai fericite țări din lume, potrivit World Happiness Report. În prezent se află pe locul șapte.
Dar, pe de altă parte, spune Børre Tosterud, un investitor pensionar, „dependența totală a Norvegiei de câștigurile din petrol” a dus la un buget guvernamental excesiv de mare, un sector public umflat și o lipsă de forță de muncă ce pune piedici sectorului privat.
„Nu este sustenabil”, spune el.
Editor : M.B.
