Obţinând un scor istoric la alegerile legislative din Norvegia, dreapta populistă îşi datorează în mare parte succesul tineretului şi în special bărbaţilor, atraşi de discursul său anticorporatist, anti-elite şi anti-imigraţie difuzat pe reţele sociale devenite o sursă esenţială de informaţie, comentează AFP, preluată de Agerpres.
Dacă stânga este cea care a câştigat, permiţând prim-ministrului laburist Jonas Gahr Store să rămână la putere încă patru ani, Partidul Progresului (FrP) a înregistrat luni cea mai bună performanţă de la înfiinţarea sa în 1973, obţinând aproape un sfert din voturi (23,9%) şi devenind principala forţă de opoziţie.
"În seara aceasta, vom sărbători cel mai bun rezultat din toate timpurile, iar obiectivul meu este ca acesta să fie doar începutul", a afirmat lidera formaţiunii politice, Sylvi Listhaug, în faţa susţinătorilor entuziasmaţi, printre se numărau foarte mulţi tineri.
Conform unui sondaj realizat de canalul NRK, FrP este acum primul partid în preferinţele bărbaţilor cu vârste sub 30 de ani, o tendinţă observată într-un număr tot mai mare de ţări din Europa.
Profesorul de ştiinţe politice la Universitatea din Tromso, Jonas Stein, vede în această situaţie "o combinaţie de factori".
"Este vorba despre economie - sunt oameni care vor să păstreze o parte mai mare din ceea ce câştigă şi să poată să se îmbogăţească - şi o formă de contestare a egalitarismului şi a unei părţi a forţelor progresiste", declarat pentru AFP profesorul norvegian de ştiinţe politice.
Chestiunea impozitelor
Într-o ţară în care impozitele sunt printre cele mai mari din Europa, FrP vrea să folosească drujba. Partidul solicită în special abolirea impozitului pe avere care a determinat zeci de norvegieni ultra-bogaţi să părăsească ţara în ultimii ani.
"Trebuie să ne reducem impozitele pentru că vedem că unii norvegieni care creează multe locuri de muncă, antreprenori prosperi, se stabilesc în Elveţia sau în Suedia, iar acest lucru nu este sustenabil pentru Norvegia", a explicat Listhaug pentru AFP.
De asemenea, partidul recomandă reducerea costurilor legate de birocraţie, ajutoarele pentru dezvoltare, imigraţie şi subvenţiile pentru energii regenerabile.
Dorind să îşi păstreze anonimatul, unul din tinerii alegători norvegieni care a votat FrP spune că a făcut această alegere deoarece "fiecare ar trebui să îşi poată păstra mai mulţi bani pentru a alege singur prestaţiile sociale care i se potrivesc".
"Pentru mine, este vorba, în mod esenţial, de o chestiune de economie şi impozite, dar şi infracţionalitatea mă preocupă, faptul că FrP vrea să aloce mai mulţi bani poliţiei, că doreşte o politică de imigraţie mai severă (...) pentru că am sentimentul că integrarea nu funcţionează foarte bine în prezent", explică tânărul care, la 19 ani, îşi conduce propria companie de investiţii.
Filiala de tineret a FrP, FpU şi liderul său, Simen Velle, au fost extrem de activi pe reţelele sociale preferate de tineri în timpul campaniei, iar pe TikTok deviza "VotaţiFrP!" s-a răspândit rapid. Rezultatul este că Partidul Progresului a câştigat detaşat "skolevalg", alegeri simulate în licee pentru a sensibiliza tinerii la democraţie, cu 26% din voturi.
Greu de clasificat
FrP rămâne totuşi greu de clasificat. Politologul Johannes Bergh îl defineşte ca un "partid populist de dreapta" anti-imigraţie şi anti-elită.
"Dar dacă îl comparăm cu alte partide din această categorie în Europa, cum ar fi Democraţii din Suedia sau (Adunarea Naţională) a lui Marine Le Pen, FrP este mai moderat şi face parte mult mai mult din establishment", care "nu încalcă limita rasismului", precizează el.
De altfel, acest partid a exercitat deja puterea în Norvegia alături de conservatori între 2013 şi 2020. Atunci, deţinătoare a mai multor ministere, Listhaug a stârnit controverse în timpul crizei migratorii din 2015, denunţând "tirania bunătăţii" şi considerând că străinii "nu (pot) fi primiţi cu fast".
Respingând orice legătură de rudenie cu alte partide europene, responsabila de 47 de ani descrie în prezent FrP ca pe "un partid liberal care vrea mai multă libertate (de alegere), mai puţine taxe, mai puţin guvern şi (...) o politică de imigraţie strictă".
Într-un peisaj politic în care domneşte o cultură a compromisului, noul impact al FrP ar putea duce la "mai multă polarizare", subliniază Jonas Stein. "Niciodată cele două partide principale norvegiene nu au fost atât de departe unul de celălalt", a adăugat profesorul de ştiinţe politice la Universitatea din Tromso.
Editor : M.C
