„O fortăreață care rezistă trebuie pusă la pământ”: Dezechilibrul geopolitic care a convins Rusia să amenințe Occidentul

Rusia se confruntă cu o asimetrie fundamentală în încercarea de a forța Ucraina să i se supună prin bombardarea tot mai intensă a infrastructurii ucrainene, inclusiv centre comerciale, centrale electrice și porturi. În ceea ce privește economia Ucrainei și logistica sa militară, Kievul se poate baza pe un spațiu vast aflat dincolo de granițele sale și ferit, în mare parte, de război: vecinii săi din Europa. De partea cealaltă, Moscova nu are un aliat care să poată ataca NATO și să acționeze ca o zonă tampon între Rusia și restul Europei.

Și Ucraina și-a intensificat atacurile, în special cele contra rafinăriilor, porturilor, fabricilor de armament și depozitelor comerciale din Rusia, însă Kremlinul nu beneficiază de susținerea pe care o are Kievul. Orice lovitură suferită de economia militarizată a Rusiei are un impact negativ mult mai mare asupra capacității Moscovei de a continua războiul, se arată într-o analiză Wall Street Journal.

Acest dezechilibru geopolitic ajută Ucraina să facă față mai bine atacurilor Rusiei, care beneficiază de un arsenal mai puternic. Este, de asemenea, și motivul cheie pentru care Moscova și-a intensificat campania de sabotaj, atacuri cibernetice și alte operațiuni hibride menite să îi intimideze pe liderii și alegătorii europeni.

Oficialii ruși susțin de mult timp că războiul purtat de Rusia nu este doar contra Ucrainei, ci împotriva „Occidentului colectiv”. Amenințările Rusiei s-au intensificat vara aceasta și au inclus avertismente legate de atacuri contra statelor baltice și, chiar, împotriva Marii Britanii.

Țările europene au aprobat anul acesta ajutoare financiare și militare pentru Ucraina în valoare de 90 miliarde de euro, la care se adaugă fondurile și armele livrate de SUA și alți membri NATO în ultimii patru ani și jumătate.

Oficialii europeni discută deja despre un nou pachet de ajutoare care ar putea fi finanțate din activele rusești înghețate.

Dronele ucrainene au distrus peste o treime din capacitatea rafinăriilor de petrol din Rusia

De partea cealaltă, Rusia trebuie să își finanțeze mașinăria de război din fonduri proprii, într-un moment în care economia este sub mare presiune din cauza atacurilor ucrainene și a sancțiunilor occidentale.

Doi dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei, Iran și Coreea de Nord, nu își permit să ajute financiar Moscova, în timp ce China profită de dificultățile cu care se confruntă rușii pentru a negocia prețuri mult mai mici la importurile de petrol și gaze, având propriile sale probleme economice.

Liderii ruși cred că acest dezechilibru trebuie inversat cât mai repede, a spus Serghei Lagodinski, un eurodeputat cu origini rusești din Germania. „Ei văd că Ucraina poate supraviețui și poate continua să lupte pentru că are acces la resurse și susținere din exterior – asta este ceea ei vor să întrerupă sau să afecteze.”

O mare parte din Rusia, inclusiv jumătate din Siberia, se află acum în raza de acțiune a dronelor ucrainene. Atacurile armatei ucrainene asupra instalațiilor energetice și a depozitelor logistice au loc în fiecare noapte – ca, de altfel, și atacurile rusești contra Ucrainei.

Rusia se confruntă și cu o gravă criză a combustibilului, după ce dronele ucrainene au distrus peste o treime din capacitatea sa de rafinare a petrolului. În același timp, benzinăriile din Ucraina funcționează normal datorită importurilor de combustibil din Europa, cu toate că rafinăriile ucrainene au fost bombardate masiv începând din 2022.

Armata ucraineană folosește centre logistice din țări precum Polonia, Germania sau România, iar companiile ucrainene din industria de apărare au înființat linii de producție în toată Europa, inclusiv o uzină de procesare a combustibilului pentru rachetele balistice, care se află în construcție în Danemarca.

Rusia este dispusă să își asume riscuri din ce în ce mai mari

Din perspectiva Kremlinului, situația este intolerabilă: țările NATO aplică lovituri strategice contra economiei rusești și a capacităților sale militare prin intermediul Ucrainei, fără să se expună unui pericol prea mare.

„Există o asimetrie în ceea ce privește abilitatea Rusiei de a provoca pagube și costuri Occidentului pentru sprijinul pe care îl oferă Ucrainei”, a spus Alexander Gabuev, director al Carnegie Russia Eurasia Center de la Berlin.

Ucraina a adus „războiul pe teritoriul inamic și primește instrucție, sfaturi și sprijin material pentru aceste operațiuni în spatele liniilor inamice”, a mai spus Gabuev.

Rusia este constrânsă de faptul că nu are un aliat care să poată lovi NATO și să absoarbă atacurile lansate împotriva sa, așa cum este Ucraina pentru Europa, a explicat Gabuev.

Iran și gruparea Houthi din Yemen ar fi exemplele cele mai apropiate, însă acestea au propriile lor priorități în Orientul Mijlociu, care se aliniază doar parțial cu cele ale Moscovei, și au o capacitate limitată de a influența calculele Europei.

Astfel, Moscova se vede nevoită să apeleze la războiul hibrid în încercarea de a schimba atitudinea Europei.

„Ceea ce vedem este că, în timp ce rușii se confruntă cu o rezistență foarte mare din partea Ucrainei, ei își intensifică acțiunile hibrid în Europa”, fiind dispuși să își asume riscuri din ce în ce mai mari, a avertizat un important oficial NATO.

În marea strategie a Rusiei, Ucraina este doar un obstacol

Există unele voci în Rusia care spun de mult timp că țara lor se luptă „cu o mână la spate”, a spus Hanna Notte din partea Centrului James Martin pentru Studii de Neproliferare. „Aceste voci devin tot mai puternice.”

„Întrebarea cheie este: Cât de departe va merge Rusia? Cât de mult își vor intensifica eforturile pentru a rezolva această problemă?”

Următorul pas pe care l-ar putea face Rusia este să lanseze un atac limitat – poate, chiar, folosind o dronă ucraineană capturată, dar și rachete – asupra unui număr mic de ținte logistice implicate în sprijinul Ucrainei de pe teritoriul Europei.

„Într-un fel sau altul, rușii vor extinde războiul pentru că în marea lor strategie, Ucraina este un obstacol, nu un obiectivul principal. Scopul lor este să aibă o influență mai mare asupra Europei și dincolo de ea”, a spus Oleksandr V. Daniliuk, președinte al Centrului pentru Reforme de Apărare de la Kiev.

„NATO nu a reușit să descurajeze agresiunea rusă împotriva Ucrainei, iar întrebarea care se pune acum este dacă NATO poate să descurajeze agresiunea rusă contra NATO.”

Prin intensificarea atacurilor asupra orașelor ucrainene, Moscova le semnalează țărilor europene că opoziția față de Rusia este atât de păguboasă, încă ar fi mai bine să accepte cerințele Kremlinului, a mai spus Daniliuk.

„O fortăreață care rezistă trebuie pusă la pământ ca un avertisment pentru ceilalți. Acesta este un principiu vechi, de la asirieni și mongoli, pe care Rusia îl urmează astăzi”, a spus Daniliuk.

„Mesajul este că dacă NATO nu te poate proteja și dacă nu vrei să fii distrus ca Ucraina, atunci singura care îți poate garanta securitatea este Rusia.”

Editor : Raul Nețoiu