Finlanda urmează să relaxeze interdicția privind armele nucleare, permițând importul, transportul și depozitarea acestora pe teritoriul său, a declarat joi ministrul Apărării Antti Hakkanen, relatează Politico.
Hakkanen a declarat într-o conferință de presă că interdicția legislativă a țării privind armele nucleare, care datează din 1980, nu mai este relevantă în contextul geopolitic actual.
„Legislația nu răspunde nevoilor Finlandei ca membru NATO”, a declarat Hakkanen, potrivit presei regionale.
Finlanda a devenit membru NATO după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova în 2022. Țara are o frontieră comună cu Rusia de peste 1.000 de kilometri și și-a accelerat și revizuit planurile de apărare.
Hakkanen a declarat că armele nucleare vor putea fi transportate pe teritoriul finlandez dacă apărarea națională va impune acest lucru, potrivit presei finlandeze. Ministrul a refuzat să ofere scenarii specifice, dar a exclus posibilitatea amplasării de ogive nucleare pe teritoriul finlandez.
Finlanda este semnatară a Tratatului din 1968 privind neproliferarea armelor nucleare. În Europa, Franța și Regatul Unit dețin propriile arme nucleare, în timp ce Statele Unite stochează focoase nucleare în mai multe țări NATO, printre care Germania, Belgia, Țările de Jos, Italia și Turcia.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat recent planuri de creștere a arsenalului nuclear al țării sale și de cooperare mai strânsă cu partenerii europeni, inclusiv posibila desfășurare temporară a avioanelor de luptă franceze cu capacitate nucleară în străinătate.
Și România a fost invitată la discuțiile despre umbrela nucleară a Franței, iar joi seară președintele Nicușor Dan a făcut mai multe clarificări privind acest subiect.
„Încă din momentul în care România a intrat în NATO, este protejată de umbrela nucleară NATO asigurată de Statele Unite. Și, foarte important, pentru că am văzut această întrebare în spațiul public, a fi protejată de umbrela nucleară NATO nu presupune prezența unor elemente de natură nucleară pe teritoriul României. Ca să fie foarte clar. Și în viitorul mediu nu se pune problema ca componente nucleare să fie găzduite de teritoriul nostru.
În ceea ce privește discuția cu Franța, nu pot să vă spun mai mult decât că este o relație care vine de demult. Avem soldați francezi în România, suntem recunoscători pentru asta. E o relație care se dezvoltă în contextul acesta de securitate complicat și în momentul în care vor exista elemente excepționale care depășesc sfera militară, o să fie comunicate public”, a declarat șeful statului.
Între timp, în a şaptea zi a războiului lansat de ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului, ostilităţile continuă să se extindă în regiune, în special la Beirut, unde conflictul se duce între gruparea pro-iraniană Hezbollah şi forţele israeliene, cărora li s-a dat ordin să avanseze în profunzime în sudul Libanului pentru a extinde zona lor de control până la frontieră.
Israelul a anunţat o „nouă fază” în conflictul său împotriva Iranului.
„După desfăşurarea cu succes a fazei cu atacul surpriză, în cursul căreia ne-am stabilit superioritatea aeriană şi am neutralizat reţeaua de rachete balistice, trecem acum la faza următoare a operaţiunii”, a anunţat joi seara şeful Statului Major israelian într-o declaraţie televizată.
Israelul va continua să „destructureze regimul” iranian şi capacităţile sale militare în cadrul acestei noi faze, a declarat general-locotenentul Eyal Zamir. „Avem pregătite şi alte surprize, pe care nu intenţionez să le dezvălui”, a adăugat el.
Editor : C.L.B.
