Cetăţenii olandezi vor primi începând de săptămâna viitoare o broşură oficială cu instrucţiuni despre cum să facă faţă primelor 72 de ore ale unei crize grave, de la atacuri cibernetice şi pene de curent până la inundaţii sau un potenţial conflict armat, relatează marţi agenţia EFE, citată de Agerpres.
Broşura, denumită „Pregăteşte-te pentru o situaţie de urgenţă!”, are 33 de pagini şi va fi distribuită între 25 noiembrie şi 10 ianuarie, în cadrul unei campanii care îşi propune să sporească pregătirea populaţiei în Olanda (Ţările de Jos), o ţară despre care unii experţi în securitate afirmă că este „extrem de vulnerabilă” în cazul unor scenarii extreme, a anunţat guvernul interimar olandez la postul public NOS.
Documentul include sfaturi practice de urmat pentru ca cetăţenii să se poată descurca pe cont propriu în primele zile după o catastrofă, când autorităţile nu vor putea oferi asistenţă imediată întregii populaţii.
Iniţiativa răspunde unei dezbateri tot mai prezente în cadrul NATO şi are în vedere avertismentul secretarului general al Alianţei, Mark Rutte, care a susţinut că este necesar „să ne pregătim mental pentru război” în faţa ameninţării ruseşti.
Guvernul olandez a aprobat acest mesaj şi l-a extins pentru a include şi alte riscuri, precum pandemiile şi defecţiunile masive ale infrastructurii digitale, dar şi inundaţiile, ţinând cont de particularitatea geografică a Olandei, ţară ce are o parte din teritoriu sub nivelul mării.
Conţinutul broşurii include scenarii precum un atac cibernetic care lasă ţara fără electricitate, imposibilitatea comunicării cu membrii familiei, supermarketuri goale, benzinării închise şi incertitudine asupra disponibilităţii apei potabile.
Obiectivul urmărit, susţine ministrul interimar al apărării, Ruben Brekelmans, „nu este de a genera frică”, ci de a creşte rezilienţa cetăţenilor, întrucât, „dacă oamenii ştiu dinainte ce să facă în primele 72 de ore, se simt mai în siguranţă şi sunt mai bine pregătiţi”.
Cetăţenii olandezi sunt astfel sfătuiţi să aibă pregătit un kit de urgenţă cu copii ale documentelor de identitate, o hartă a cartierului lor, rezerve de apă şi alimente neperisabile, un aparat de radio cu baterii şi un fluier pentru a alerta echipele de salvare.
Ei sunt de asemenea îndemnaţi să-şi planifice dinainte unele acţiuni, cum ar fi de exemplu cine va lua copiii de la şcoală dacă este oprită comunicarea digitală sau cum să ajute vecinii cu mobilitate redusă şi ce trebuie făcut dacă transportul public este perturbat.
Ministrul olandez al apărării a insistat că, în cazul unui dezastru major, „niciun guvern nu poate ajuta pe toată lumea”, şi a avertizat că armata olandeză ar putea aloca mai multe resurse Europei de Est în anii următori, ceea ce ar putea creşte nevoia ca populaţia olandeză să acţioneze autonom în cazul unei crize.
O societate pregătită, mai justifică acelaşi ministru iniţiativa distribuirii broşurii, are şi un efect de descurajare, întrucât, „dacă un adversar ştie că un atac nu ne va destabiliza, îşi va da seama că nu mai are sens să încerce”.
Editor : C.L.B.
