Galerie Foto Ratko Mladic, condamnat definitiv la închisoare pe viață pentru masacrul cu 8.000 de morți de la Srebrenița

Data actualizării: Data publicării:
Ratko Mladic
Imagine realizată în Sarajevo, în 1993, în care apare comandatul forțelor sârbe din Bosnia, generalul Ratko Mladic. Sursa foto: Profimedia Images

UPDATE: Fostul comandant sârb bosniac Ratko Mladic a pierdut apelul făcut la adresa condamnării din 2017 pentru genocid și crime împotriva umanității, informează BBC.

Tribunalul ONU a menținut sentința de închisoare pe viață pentru Mladic, acordată pentru rolul pe care acesta l-a avut în uciderea a 8.000 de bărbați și băieți musulmani în Srebrenița (Bosnia), în 1995.

Nu se știe pentru moment unde își va ispăși Ratko Maldic restul sentinței.

Panelul de apel compus din cinci persoane a anunțat că Mladic nu a reușit să ofere dovezi care să răstoarne condamnările anterioare.


O instanță a Organizației Națiunilor Unite (ONU) urmează să dea verdictul în cazul apelului făcută de fostul comandat sârb bosniac Ratko Mladic, condamnat pentru genocid și crime împotriva umanității, informează BBC.

Mladic a fost închis pe viață în 2017 pentru rolul avut în desfășurarea masacrului de la Srebrenița (Bosnia), unde aproape 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși.

Fostul lider sârb bosniac Radovan Karadzic în 1994. El a fost condamnat în 2016 pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Sursa foto Profimedia Images.
Fostul lider sârb bosniac Radovan Karadzic în 1994. El a fost condamnat în 2016 pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Sursa foto Profimedia Images.

Fostul lider sârb bosniac Radovan Karadzic în 1994. El a fost condamnat în 2016 pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Sursa foto Profimedia Images. | Poza 1 din 16
Fostul lider sârb bosniac Radovan Karadzic în 1994. El a fost condamnat în 2016 pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Sursa foto Profimedia Images.
O femeie plânge lângă sicriele unor bărbați și băieți musulmani uciși în masacrul de la Srebrenița, 11 iulie 2004. Sursa foto: Profimedia Images | Poza 2 din 16
O femeie plânge lângă sicriele unor bărbați și băieți musulmani uciși în masacrul de la Srebrenița, 11 iulie 2004. Sursa foto: Profimedia Images
Captură dintr-o filmare arătată în 2005 la Tribunalul Internațional ONU pentru fosta Iugoslavie. În filmare, un soldat sârb ucide șase bosniaci tineri. Sursa foto: AFP Photo/Profimedia Images | Poza 3 din 16
Captură dintr-o filmare arătată în 2005 la Tribunalul Internațional ONU pentru fosta Iugoslavie. În filmare, un soldat sârb ucide șase bosniaci tineri. Sursa foto: AFP Photo/Profimedia Images
Captură dintr-o filmare arătată în 2005 la Tribunalul Internațional ONU pentru fosta Iugoslavie. În filmare, un soldat sârb ucide șase bosniaci tineri. Sursa foto: AFP Photo/Profimedia Images | Poza 4 din 16
Captură dintr-o filmare arătată în 2005 la Tribunalul Internațional ONU pentru fosta Iugoslavie. În filmare, un soldat sârb ucide șase bosniaci tineri. Sursa foto: AFP Photo/Profimedia Images
Imagine cu orașul Srebrenița, în 2005, la 10 ani de la masacru. Sursa foto: Profimedia Images | Poza 5 din 16
Imagine cu orașul Srebrenița, în 2005, la 10 ani de la masacru. Sursa foto: Profimedia Images
Anchetatorii Tribunalul Internațional pentru Crime de Război au descoperit o groapă comună în satul Pilica din Bosnia. Sursa foto: Profimedia Images | Poza 6 din 16
Anchetatorii Tribunalul Internațional pentru Crime de Război au descoperit o groapă comună în satul Pilica din Bosnia. Sursa foto: Profimedia Images
Aproape 8.000 de bărbați și băieți au fost separați de restul populației și uciși de armata sârbă, după capturarea "Zonei sigure" ONU din Srebrenița, în iulie 1995. Comemorare a masacrului, în 2003. Sursa foto: Profimedia Images | Poza 7 din 16
Aproape 8.000 de bărbați și băieți au fost separați de restul populației și uciși de armata sârbă, după capturarea "Zonei sigure" ONU din Srebrenița, în iulie 1995. Comemorare a masacrului, în 2003. Sursa foto: Profimedia Images
Doi muncitori angajați de Tribunalul Internațional pentru Crime de Război sapă pe locul unde se află o groapă comună, în satul Nova Kasaba, lângă Tuzla. Sursa foto: Profimedia Images | Poza 8 din 16
Doi muncitori angajați de Tribunalul Internațional pentru Crime de Război sapă pe locul unde se află o groapă comună, în satul Nova Kasaba, lângă Tuzla. Sursa foto: Profimedia Images
Femei musulmane plâng în timp ce participă la comemorarea de un an a masacrului din Srebrenița. Sursa foto: Profimedia Images | Poza 9 din 16
Femei musulmane plâng în timp ce participă la comemorarea de un an a masacrului din Srebrenița. Sursa foto: Profimedia Images
Anchetatorii Tribunalului Internațional pentru Crime de Război scot un sac de rămăsițe umane dintr-o groapă comună, aflată lângă satul Pilica din Bosnia. În acea groapă au fost găsite peste 100 de cadavre. Sursa foto: Profimedia Images | Poza 10 din 16
Anchetatorii Tribunalului Internațional pentru Crime de Război scot un sac de rămăsițe umane dintr-o groapă comună, aflată lângă satul Pilica din Bosnia. În acea groapă au fost găsite peste 100 de cadavre. Sursa foto: Profimedia Images
Cimitirul din Potocari, în apropiere de Srebrenița, unde au fost reîngropați 600 de musulmani scoși din gropile comune - 31 martie 2003. Sursa foto: Profimedia | Poza 11 din 16
Cimitirul din Potocari, în apropiere de Srebrenița, unde au fost reîngropați 600 de musulmani scoși din gropile comune - 31 martie 2003. Sursa foto: Profimedia
Refugiați din "zona sigură" Srebrenița merg printre corturile dintr-o tabără de refugiați ridicată de ONU în Tuzla - 15 iulie 1995. Sursa foto: Profimedia Images | Poza 12 din 16
Refugiați din "zona sigură" Srebrenița merg printre corturile dintr-o tabără de refugiați ridicată de ONU în Tuzla - 15 iulie 1995. Sursa foto: Profimedia Images
Srebrenița, 11 iulie 2005. Musulmanii bosniaci se roagă lângă 610 sicrie în care se află rămășițele unor victime ale masacrului din 11 și 18 iulie 1995, înaintea înmormântării din Potocari. Sursa foto: Profimedia Images | Poza 13 din 16
Srebrenița, 11 iulie 2005. Musulmanii bosniaci se roagă lângă 610 sicrie în care se află rămășițele unor victime ale masacrului din 11 și 18 iulie 1995, înaintea înmormântării din Potocari. Sursa foto: Profimedia Images
Srebrenița, 11 iulie 2005. Musulmanii bosniaci se roagă lângă 610 sicrie în care se află rămășițele unor victime ale masacrului din 11 și 18 iulie 1995, înaintea înmormântării din Potocari. Sursa foto: Profimedia Images | Poza 14 din 16
Srebrenița, 11 iulie 2005. Musulmanii bosniaci se roagă lângă 610 sicrie în care se află rămășițele unor victime ale masacrului din 11 și 18 iulie 1995, înaintea înmormântării din Potocari. Sursa foto: Profimedia Images
Ratko Mladic în 1994. Sursa foto: Profimedia Images | Poza 15 din 16
Ratko Mladic în 1994. Sursa foto: Profimedia Images
Imagine realizată în Sarajevo, în 1993, în care apare comandatul forțelor sârbe din Bosnia, generalul Ratko Mladic. Sursa foto: Profimedia Images | Poza 16 din 16
Imagine realizată în Sarajevo, în 1993, în care apare comandatul forțelor sârbe din Bosnia, generalul Ratko Mladic. Sursa foto: Profimedia Images
,

Fostul lider sârb a refuzat să recunoască autoritatea tribunalului, numindu-l "un copil al puterilor vestice". Avocații lui Mladici au susținut că el se afla departe de Srebrenița când avut loc masacrul.

Masacrul din Srebrenița (Bosnia), desfășurat într-o enclavă care ar fi trebuit să se afle sub protecția ONU, a fost cea mai gravă atrocitate petrecută în Europa după Al Doilea Război Mondial.

Mladic, supranumit "Măcelarul din Bosnia", a fost unul dintre ultimii suspecți judecați la Tribunalul Penal Internațional ONU pentru fosta Iugoslavie. A fost arestat în 2011, după ce a fost căutat timp de 16 ani.

În 2017 a fost găsit vinovat de genocidul de la Srebrenița, dar achitat de genocidul desfășurat de armata sa în 1992, când musulmanii bosniaci și croații bosniaci au fost alungați din caselor lor sau deținuți în condiții inumane.

În 2016, aceeași instanță l-a condamnat pe fostul lider sârb bosniac Radovan Karadzic de planificarea masacrului de la Srebrenița, alături de alte infracțiuni. Sentința sa de 40 de ani pentru genocid a fost transformată în închisoare pe viață în 2019.

Audierea din august 2020 a fost întârziată de problemele de sănătate ale lui Mladic și de restricțiile impuse din cauza pandemiei de coronavirus. Mladic a rămas sfidător până la sfârșit, atacând instanța și procurorii. Legat de Srebrenița, el a spus că a semnat un acord cu armata musulmanilor bosniaci în care se angaja să nu se apropie de anumite zone protejate și că nu este vinovat de încălcarea lui.

"Mladic s-a ocupat de operațiunea Srebrenița", a spus procurorul Laurel Baig. "S-a folosit de armata lui pentru a executa mii de bărbați și băieți".

Genocidul de la Srebrenița

Între 1991 și 1999, statul Iugoslavia s-a despărțit violent în mai multe entități care au luat naștere pe teritoriile pe care se aflau atunci statele Serbia și Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia și Slovenia.

Dintre toate conflictele, cel din Bosnia a fost cel mai sângeros, întrucât acest teritoriu era cel mai divizat din punct de vedere etnic și religios.

Trupele armatei iugoslave, retrase din Croația și denumite Armata Sârbilor Bosniaci, au ocupat o bucată mare din teritoriul Bosniei. Peste un milion de musulmani bosniaci și croați au fost alungați din casele lor, într-un proces de purificare etnică. Până la încheierea războiului, în 1995, cel puțin 100.000 de oameni au murit.

În 1995, Mladic a dispărut și a trăit următorii ani ascuns prin Serbia, protejat de familie și foști membri ai forțelor armate. A fost găsit și arestat în 2011, în locuința unei rude din nordul țării.

Editor : V.M.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri