Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a lansat un apel vineri liderilor reuniţi la COP28 în Dubai să facă din această a 28-a conferinţă a ONU asupra climatului o cotitură demnă de acordul de la Paris pentru a accelera acţiunile în domeniul climei, în timp ce ţările încep două săptămâni de negocieri dure privind petrolul, gazele şi cărbunele, relatează AFP.
„Recordurile sunt depăşite şi adeseori devenim insensibili la ceea ce ne spun ele”, a declarat Charles, la prima sa prezenţă la COP în calitate de suveran, şi care a amintit de participarea sa la COP21, unde s-au pus bazele în urmă cu opt ani Acordului de la Paris, care se luptă încă să producă rezultate suficiente.
„Doresc din toată inima ca COP28 să fie o altă cotitură decisivă în favoarea unei transformări reale”, a afirmat el, enumerând cicloanele care au devastat insulele vulnerabile ca Vanuatu, inundaţiile în India, Bangladesh şi Pakistan şi incendiile record din SUA până în Grecia. „Desfăşurăm o experienţă înfricoşătoare în schimbarea de ansamblu a condiţiilor ecologice în acelaşi timp, într-un ritm care depăşeşte capacităţile naturii”, a adăugat el, cerând o reformă a finanţei mondiale în favoarea tranziţiei energetice.
„Pământul nu ne aparţine, noi aparţinem Pământului”, a concluzionat monarhul britanic, citat de Agerpres.
Peste 140 de state se vor succeda vineri şi sâmbătă la tribuna COP28, unii anunţând cum intenţionează să-şi relanseze angajamentele care în prezent duc Pământul la o temperatură cu aproape 3 grade Celsius mai mare decât în perioada preindustrială.
„Ştiinţa este clară: limita de 1,5 de grade Celsius este sustenabilă doar dacă încetăm să mai ardem toţi combustibilii fosili”, lansase înaintea lui secretarul general al ONU, Antonio Guterres. „Semnalele vitale ale planetei sunt depăşite: emisii record, incendii feroce, secete mortale şi anul cel mai fierbinte înregistrat vreodată”, a subliniat el.
Umbra conflictului Israel-Hamas planează asupra summitului, notează AFP.
Preşedintele israelian Isaac Herzog s-a deplasat în Dubai pentru a se întâlni cu alţi conducători în campania sa diplomatică pentru a obţine eliberarea ostaticilor deţinuţi în continuare în Fâşia Gaza. Secretarul de stat american Antony Blinken a sosit vineri în Dubai.
Preşedintele iranian Ebrahim Raisi nu se va deplasa totuşi în Dubai pentru că Israelul a fost să participe la această reuniune sub egida ONU, potrivit unei media oficiale.
Preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi şi regele Abdallah al II-lea al Iordaniei urmează să susţină discursuri vineri după-amiază.
Cea de-a 28-a conferinţă a Naţiunilor Unite a reuşit joi concretizarea istorică a unui fond de compensare pentru pierderi şi daune climatice în ţările vulnerabile, chiar dacă primele promisiuni de finanţare - în jur de 400 milioane de dolari - rămân simbolice în faţa necesităţilor, care se cifrează la sute de miliarde.
În spatele acestui semnal pozitiv, indispensabil pentru a aplana tensiunile între Nord şi Sud, totul rămâne de făcut de aici pănă la finalul COP28, în 12 decembrie.
În primul rând este vorba de a revedea "rolul combustibililor fosili", aşa cum a recunoscut joi Sultan Al Jaber, preşedintele COP28, foarte vizat de problemă în calitatea sa de şef al uneia dintre cele mai mari companii petroliere din lume.
Rezultatele primei zile au consolidat vizibil încrederea acestuia, convins că poate reuşi ceea ce nicio altă COP nu a făcut anterior.
Un prim proiect de acord publicat vineri dimineaţă, care va fi dezbătut acum de negociatori, propune ţărilor să pregătească o "reducere/eliminare a energiilor fosile".
În acest context COP28 urmează să întocmească un prim bilanţ oficial al rezultatelor Acordului de la Paris şi o primă corectură. Declinul emisiilor trebui să atingă -43% până în 2030 în raport cu 2019, potrivit experţilor Giec.
Or, vârful emisiilor de gaze cu efect de seră, deşi apropiat, nu a fost încă atins, în 2023, fără îndoială cel mai cald an înregistrat vreodată.
Va fi vorba vineri de asemenea despre păduri, care stochează carbon, dar sunt ameninţate.
Preşedintele brazilian Lula va pleda pentru crearea unui fond permanent pentru cele trei mari bazine forestiere mondiale - Amazonia, Congo şi Borneo-Mekong - afirmând că doreşte "să vadă dacă ţările bogate sunt dispuse în mod real să investească pentru ca ţările dotate cu păduri tropicale să le poată menţine existenţa".
Editor : A.P.
