Partidul preşedintelui ultraliberal argentinian Javier Milei a câştigat duminică, cu o largă majoritate, alegerile legislative de la jumătatea mandatului. Partidul La Libertad Avanza a înregistrat puţin peste 40% din voturi la nivel naţional, potrivit rezultatelor după numărarea a 90% din voturi.
Partidul lui Milei, La Libertad Avanza, a obţinut 40,7% la nivel naţional, potrivit acestor rezultate parţiale anunţate de şeful cabinetului de miniştri Guillermo Francos.
Acesta devansează Fuerza Patria, blocul care reprezintă o mare parte a opoziţiei peroniste (centru-stânga), cu 24,50%, potrivit News.ro.
Aceste alegeri legislative de la jumătatea mandatului sunt cruciale pentru preşedinte, care este acum sigur că îşi va consolida baza parlamentară (în prezent 15% din deputaţi şi 10% din senatori). Astfel, el îşi va spori capacitatea de a reforma, în cei doi ani rămaşi din mandatul său, o economie fragilă şi aflată în plină turbulenţă financiară.
Rezultatul, care contrazice multe sondaje, este o mare uşurare pentru executiv, în condiţiile în care incertitudinea legată de alegeri a pus economia argentiniană şi moneda sa, peso, sub o presiune intensă în ultimele două luni. Acest lucru a declanşat promisiunea unui ajutor masiv din partea aliatului său american Donald Trump, de până la 40 de miliarde de dolari.
Aceste alegeri sunt „confirmarea mandatului pe care l-am primit în 2023” la alegerile prezidenţiale, pentru a „avansa pe calea reformistă”, a declarat un Javier Milei triumfător, dar fără excese sau exagerări, susţinătorilor săi din sediul electoral, într-un hotel din Buenos Aires.
„O victorie fără apel”
Conform previziunilor exprimate duminică de Javier Milei însuşi, dar neconfirmate de autoritatea electorală, blocul său de deputaţi ar creşte de la 37 la 101 (din 257 de deputaţi), iar senatorii - de la şase la 20, dintr-un total de 72 de senatori.
Javier Milei a estimat că obţinerea unui sfert din locuri ar fi un „rezultat bun”, pragul care i-ar permite, în special, să-şi impună veto-urile asupra parlamentarilor, dacă ar fi cazul.
„O victorie fără apel, surprinzătoare”, a declarat pentru AFP politologul Sergio Berensztein.
„Argentina a acordat un sprijin foarte puternic preşedintelui, care are acum ocazia să demonstreze că, cu un parlament mai favorabil, este într-adevăr în măsură să-şi îndeplinească promisiunile”. Cum ar fi cea repetată de multe ori, de a „eradica” complet inflaţia până la jumătatea anului 2026.
Javier Milei a ajuns la alegeri deja încununat de succesul în combaterea inflaţiei, redusă în 20 de luni de la peste 200% la 31,8% în termeni interanuali, şi de un echilibru bugetar fără precedent în ultimii 14 ani.
Dar „cea mai mare ajustare bugetară din istorie” – cum îi place să repete – a dus la pierderea a peste 200.000 de locuri de muncă, la o activitate economică anemică, în scădere cu 1,8% în 2024, la o redresare în 2025 care îşi pierde avântul. Şi la o societate divizată mai mult ca niciodată.
„Să dea dovadă de flexibilitate”
Din 2023, şeful statului a legiferat mult prin decrete sau acorduri legislative punctuale în hemiciclu. Dar a fost din ce în ce mai împiedicat de un parlament blocat de rigiditatea sa, ba chiar de insultele sale: „cuib de şobolani”, „degeneraţi”...
Opoziţia moderată, sectoarele economiei productive, dar şi creditorii internaţionali, precum FMI, au cerut insistent executivului „să consolideze sprijinul politic şi social” pentru reformele sale.
Şi mulţi analişti consideră că, dincolo de alegeri, Javier Milei va trebui să ia o turnură pragmatică. „Să dea dovadă de flexibilitate, umilinţă şi disponibilitate pentru acorduri cu guvernatorii provinciali şi forţele de opoziţie în vederea obţinerii unei majorităţi puternice care să-i permită să adopte legi”, estimează Sergio Berensztein.
Javier Milei însuşi a părut să întindă o mână de ajutor duminică seara, afirmând că „există zeci de deputaţi şi senatori cu care putem ajunge la acorduri de bază” privind reformele.
În vizorul său de reforme până în 2027 se află: reforme fiscale, flexibilizarea pieţei muncii şi a sistemului de protecţie socială.
Participarea de duminică, de 67,9%, a fost aproape cea mai scăzută din toate alegerile de la revenirea democraţiei în 1983.
Editor : B.P.
