Exclusiv Europa, fără loc la masa negocierilor: flancul estic este mai expus la război și Rusia folosește neîncrederea ca armă strategică
Europa trebuie să înțeleagă că, în fața unui agresor care nu a renunțat niciodată la ambițiile imperialiste, slăbiciunea invită la noi agresiuni. Războiul ruşilor din Ucraina este doar ultima dovadă. Unitatea, reînarmarea și autonomia strategică sunt obligații pentru un continent care vrea să rămână liber și suveran. Discutăm despre soluţiile Estoniei cu Peeter Tali, reprezentant al Parlamentului de la Tallin.
Cristina Cileacu: Peeter Tali, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul estonian și, de asemenea, membru al Comisiei Naționale de Apărare, bine aţi venit la Pașaport diplomatic.
Peeter Tali: Mulțumesc pentru invitaţie.
Europa, fără loc la masa negocierilor
Cristina Cileacu: Domnule Tali, vorbim despre Europa și securitatea Europei în acest program, având în vedere acum situația din Orientul Mijlociu. Înainte de războiul din Iran am avut negocieri între ucraineni și ruși. De când a început războiul din Iran, vedem că aceste negocieri nu mai au loc și, în afară de asta, nimeni nu vorbește despre asta. Să nu uităm că Europa nu a avut un loc la masă la această negociere. Cum ne vom descurca mai departe? Pentru că America arată că este ocupată într-un alt colț de pe planetă.
Peeter Tali: În primul rând, acest război din Orientul Mijlociu, este o altă operațiune cinetică a aceluiași război. Din perspectiva noastră, Rusia, China, Iran și Coreea de Nord au stabilit cumva noi axe ale răului și provoacă întreaga lume liberă. Și cu acest atac din Gaza către Israel, am văzut acolo și, de asemenea, să spunem implicarea iranienilor și a serviciilor speciale rusești. Acum, despre negocierile de pace în jurul și cu sau fără ucraineni, nu văd pace acolo pentru că rușii nu vor pace, pentru că rușii continuă să mintă și să fure așa cum făceau, iar Putin nu are sentimentul că pierd și se așteaptă, nu știu pe ce se bazează, că poate păcăleşte administraţia Trump, că poate să preia întregul Donbass și acele orașe puternic fortificate din Sloviansk şi Kramatorsk.
Flancul estic, mai expus în război
Cristina Cileacu: Și ce ar trebui să facă Europa în acest caz, pentru că războiul pe care rușii l-au început în Ucraina ne afectează, cel mai mult. Și în afară de asta, flancul estic, țara dvs, Estonia, țara mea, România și restul țărilor din Europa sunt, de asemenea, foarte afectate de această situație, în același timp, nu suntem la masa negocierilor. Ce să facem?
Peeter Tali: În primul rând, ar trebui să oferim ucrainenilor mai multă asistență militară, tot ce putem, sisteme de arme cu rază lungă de acțiune, informaţii etc. Am fost prea înceţi și nu dăm suficient, pentru că rușii ne șantajau cu pricepere cu acest poker nuclear. Ne-au ameninţat mereu că vom bombarda nuclear, vom începe și, desigur, China a încercat să se amestece și a spus nu, nu o faceți, apoi am întârziat toate acele avioane de luptă, tancuri, arme cu rază lungă de acţiune și așa mai departe. Alt lucru, trebuie să oprim orice afacere cu Rusia. Sunt avantaje, dezavantaje, dar să nu alimentăm o mașină de război rusă. Și lucrul rău este că Rusia face acest lucru prin comerț, nu sunt doar resurse ieftine, dar ce obținem este o pârghie rusă și, de asemenea, corupție, fapt care corupe în primul rând afacerile noastre, apoi oficialii noștri și în cele din urmă ar putea ajunge chiar și la noi, politicienii. Și trebuie să creștem presiunea și, desigur, să fim mai hotărâți cu activele înghețate ale Rusiei, să le luăm și să le trimitem direct în Ucraina, pentru că este pur și simplu nedrept că luăm banii contribuabililor noștri, români și estonieni și îi trimitem în Ucraina, iar agresorul care provoacă toate crimele de război, atacând, terorizând acele infrastructuri civile, doar încearcă să îşi protejeze activele înghețate.
Cristina Cileacu: Ei nu plătesc, da.
Peeter Tali: Și nu plătesc, nici nu se opresc operațiunile de petrol și gaze rusești.
Rusia atacă lumea liberă
Cristina Cileacu: Ţara dvs. a fost foarte implicată în convingerea Uniunii Europene să folosească aceste active înghețate ale Federației Ruse și să dea banii, de exemplu, 300 de miliarde de dolari Ucrainei. Nu aţi reușit. Credeți că suntem suficient de puternici ca Uniune Europeană atunci când reacționăm astfel? Pentru că... răspunsul Uniunii Europene a fost că trebuie să ne supunem dreptului internațional.
Peeter Tali: Da, dar trebuie să vedem și fluxurile. Iar unele țări din Europa de Est încearcă, de asemenea, să revină la afacerile obişnuite, dar este o percepție greșită. Să fiu sincer, nu este doar un război al unui singur om, este un război al Rusiei împotriva lumii libere și vizează pilonii de bază ai societăţii noastre libere, care sunt libertatea de exprimare, atacă jurnalismul liber și încearcă să creeze identități care arată ca fiind jurnalistice, dar nu sunt așa, pentru că din punctul de vedere al Statului Major al Rusiei, este un nou tip de jurnalism, este doar un alt sistem, un sistem de arme despre care vorbesc public. Apoi se amestecă în alegeri, încercând să schimbe guverne în țările europene, o multitudine de exemple. Și apoi am menționat că atacă, vizează, de asemenea, statul de drept prin afaceri cu Rusia. Vorbim despre influența banilor ruși asupra capitalelor europene și este imensă. Aceasta este ceea ce fac ei, dar continuăm să vorbim și avem câteva inițiative noi pentru a ne apăra. Nu mă refer doar la Estonia, ci la întreaga Uniune Europeană.
Consens pentru acțiuni împotriva Rusiei
Cristina Cileacu: Țara dumneavoastră este, de asemenea, foarte dornică să scape de flota fantomă rusă, care transportă petrol ilegal și în Marea Baltică. Cum se desfășoară această luptă, pentru că având în vedere războiul din Iran de acum, faptul că Statele Unite au ridicat anumite sancţiuni asupra exporturilor de petrol ale Rusiei, rușii câștigă acum din nou mulți bani din vânzarea de petrol și gaze.
Peeter Tali: Da, dar în cifre absolute, ei încă câştigă mai puțin ca înainte. Dar să ne întoarcem la flota fantomă, sunt trei riscuri majore: în primul rând, lubrifierea unei mașini de război rusești. În al doilea rând, operațiuni hibride. Aceste nave atacau infrastructura noastră critică de pe mare, care înseamnă gaz, conducte, electricitate și semnal, și din nou, este o tactică chineză din Marea Chinei de Sud. Și în al treilea rând, este un risc ecologic, pentru că Marea Baltică este într-adevăr îngustă și puţin adâncă, iar dacă se întâmplă ceva, atunci aceasta este o navă fantomă. Și, de asemenea, pentru al doilea punct înapoi, pot folosi acele nave ca platformă pentru drone, iar ce continuăm să facem, pentru că Rusia și-a crescut prezența marinei în Marea Baltică, are până la șase portavioane cu lansatoare de rachete Kalibr, dar ceea ce putem face noi, ca Uniunea Europeană și țări NATO, putem hărțui acele nave în Marea Mediterană și Atlantic, unde nu marina rusă nu are vreo prezență, dar trebuie să facem asta.
Estonia, lider la investiții în apărare
Cristina Cileacu: Ţara dvs. investește mult în apărare. Cred că la nivelul Uniunii Europene și la nivelul NATO, Estonia este țara care investește cel mai mult și cel mai rapid când vine vorba de obținerea echipamentului militar de care aveți nevoie. Cum vă simțiți ca aliat NATO când vedeți că unii dintre aliații noștri, din alianța nord-atlantică, sunt mai lenti în această privință?
Peeter Tali: Aici nu putem face multe, dar putem face ce ştim din școala politică: să vorbim, parlamentul "parlare" (vorbeşte). Trebuie să discutăm și să convingem, dar la nivelul UE putem mai mult, pentru că nu suntem doar...nu îmi place acest lucru cu flancul estic, dar suntem ţări de frontieră aici: România Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, Norvegia, de asemenea, dar Norvegia nu este aici. Ne creștem investițiile în apărare pentru că avem nevoie de ea, dar este ca o armură sau un scut al Uniunii Europene. Acum trebuie să vorbim despre cum să împărțim această povară. Noi nu doar că am ajutat, dar ne-am arătat solidaritatea în timpul crizei migrației și încă o facem în Marea Mediterană, dar trebuie să ne apărăm modul de viață prosper și libertățile. Dacă Rusia simte că suntem slabi, ar putea încerca să facă ceva, și nu va fi orașul Narva următorul, poate este Scoția.
Neîncrederea, armă strategică a Moscovei
Cristina Cileacu: Mi-aţi adus o carte și o voi arăta. Este un raport scris de serviciile informații externe din Estonia și mi-aţi spus că este publicat o dată pe an. Conține multe despre Rusia și despre ceea ce face Rusia când vine vorba de războiul hibrid, în special în Estonia. Cum se uită populația Estoniei acum la Rusia, pentru că în România, nu toată lumea este convinsă că Ucraina trebuie sprijinită în continuare în fața Rusiei.
Peeter Tali: Este un subiect controversat. În mare parte, majoritatea, desigur, sprijină Ucraina și chiar necondiționat. Însă, acum apare însă, principalul câmp de luptă al Kremlinului, aceste capitale ale ambelor țări, și capitalele europeane, capitale africane, capitala americană, sunt pentru a-și răspândi influența și acesta este un domeniu cognitiv, iar ideea este să dividă instituțiile din sectorul public de restul oamenilor obișnuiți, și să injecteze neîncredere între guvern și oameni. Și au încercat-o și aici, în România, am învățat din asta și ne gândim la cum să fim pregătiţi şi gata. Dar cu ce ne confruntăm și îi convingem şi pe aliații noștri europeni este că trebuie să oprim sau să interzicem intrarea foştilor combatanţi ruşi în Uniunea Europeană. De ce? Sunt mai multe motive. În primul rând, Kremlinul, pe verticală trăiește în simbioză cu crima organizată. Nu s-a întâmplat niciodată înainte. Putin a început asta. Și în al doilea rând, aceşti indivizi, Putin nu îi doreşte în Rusia. Sunt deja, unii dintre ei, nu știu câți, care au comis crime de război. Vă puteți imagina, nu sunt doar crime de război, ci şi crime. Acum, dacă intră în UE și au libertate de mișcare, se pot alătura crimei organizate, care este, de asemenea, legată de serviciile speciale rusești, doar pentru a crea un lucru: frică și haos pe străzile noastre. În al doilea rând, ar putea folosi droguri, arme, traficul de persoane, toate fac parte din crima organizată și GRU, serviciile de informații militare ruse, le pot exploata cu mercenari, sabotori sau diversiuni. Și, desigur, suntem foarte atenți să privim de la granița de est. Dar dacă cineva intră din vest sau din sud, cu viză Schengen, nu avem ochi pe ei. Trebuie să vorbim cu italienii și cu alții că ar trebui să fim foarte atenți. Sper că nu avem dreptate, dar evaluarea amenințărilor spune că trebuie...
Cristina Cileacu: Să fi mai atenţi și să îi oprim.
Peeter Tali: Da.
Flancul estic, de la Arctica la Marea Neagră
Cristina Cileacu: Vom avea pe 13 mai la București summitul B9, București 9, iar Estonia face parte din asta. Dar anul acesta la București sunt invitate nu doar țările B9, ci și țările nordice. Este o idee bună să mărim acest format? Vorbim despre flancul estic, care porneşte practic din Arctica și ajunge în Marea Neagră.
Peeter Tali: Aș spune că asta este o idee genială. Avem acest format NB8, formatul Nordic-Baltic-8, de ani de zile și acum implicăm și Polonia, și Germania și țările din jurul Mării Baltice, deoarece împărtășim aceeaşi zonă, economie, securitate și mediu. Dacă se întâmplă ceva, atunci avem toţi probleme, și împărtășim şi aceleași valori. Dar Arctica este o problemă sau chiar o provocare pe această tablă de șah geopolitică, dar ca să vorbim despre asta, ne trebuie încă o emisiune, poate, pentru că este un subiect complex. Şi trebuie să înţelegem că China încearcă să fie un jucător, datorită căilor maritime și a resurselor naturale și este chiar o provocare, dar trebuie să vorbim despre asta.
Mesaj de forță către Kremlin
Cristina Cileacu: Absolut. Sunteți estonian, țara dvs a avut multe de suferit din cauza rușilor, de-a lungul istoriei, poate mai mult decât alte state. Ce mesaj ar trebui să transmită acest summit de la București către Moscova, către Putin, către Federația Rusă?
Peeter Tali: În primul rând, aș împărtăși un proverb finlandez că "Rusia este Rusia, chiar dacă este prăjită în unt". Dar mesajul trebuie să fie clar: stăm împreună și ne apărăm libertățile, modul nostru de viață, valorile noastre și vom lupta oricum. Nu contează nimic, asta este tot. Acesta este limbajul pe care îl respectă Putin. Este acest cuvânt misterios rusesc: уважение - respect.
Putin nu respectă Europa
Cristina Cileacu: Dar Putin respectă Europa?
Peeter Tali: Nu. Dar dacă Europa este puternică, atunci o va face, pentru că această verticală de putere este, de asemenea, un pic neobișnuită, pentru că rușii de pe vremea lui Ivan cel Groaznic fură și mint, vedem că Putin este, nu este o poveste despre a fi țar sau Kaiser, dar acum nu informează Kremlinul și acest general Gherasimov raportează, nu știu, de șase ori că rușii au ocupat un oraș mic sau mare din Ucraina. Oh, ar putea fi a șasea oară. Ei continuă să fure și să mintă. Acesta este un lucru. Și pe termen lung, cred că Putin va pierde, pentru că a început războiul ca să nu fie NATO mai mare, dar a ajuns ca finlandezii și suedezii să fie în NATO. Și dacă ne uităm la această regiune... Putin și rușii, încă respectă finlandezii pentru că își amintesc ce s-a întâmplat în 1939, în timpul Războiului de Iarnă, când finlandezii au ucis sute de mii de ruși care erau ajutaţi de forța tancurilor, avioanelor, de tot. Pur și simplu au făcut-o și rușii își amintesc asta. Și, desigur, suedezii sunt prea blânzi, cu toate acestea, au sute de JAS 39 Gripen, care sunt avioane moderne și sute de avioane multi-rol. Nu este o glumă această regiune.
Viitor incert pentru pacea din Ucraina
Cristina Cileacu: Oamenii sunt, de asemenea, instruiți, pentru că merg în armată, iar rezerviștii sunt întotdeauna pregătiți. Întrebarea finală este tot despre Ucraina, pentru că am început interviul cu faptul că negocierile dintre ucraineni și ruși nu mai au loc, cel puțin nu acum, când înregistrăm acest interviu. Cum credeți că se va încheia războiul din Ucraina, când se va încheia?
Peeter Tali: Se va încheia într-un mod politic, deoarece fiecare război se încheie pe un tratat sau acord. Și ideea este că, de fapt, Putin poate spune orice vrea, pentru că dacă rușii obișnuiți au în loc de cap sau creier, doar un televizor care primeşte semnal numai de la Turnul TV Ostankino, din Moscova, atunci este ușor să spui orice. Și da, sper că pacea se va face în condițiile ucrainene, pentru că dacă Rusia va avea percepția sau sentimentul că a câştigat, vor începe iar, altundeva.
Cristina Cileacu: Domnule Peeter Tali, vă mulțumesc foarte mult pentru această conversație.
Peeter Tali: Mulţumesc şi eu.
Editor : A.D.V. | Cristina Cileacu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
