Video Petrolier din „flota fantomă” a Rusiei, anchetat în Franța pentru incidentele cu drone. Membri ai echipajului, arestați preventiv
Autoritățile franceze desfășoară o anchetă privind un petrolier care face obiectul unor sancțiuni și este suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei, care ar fi putut fi o rampă de lansare pentru dronele care au dus la închiderea aeroporturilor din Danemarca săptămâna trecută, relatează The Guardian. Conform unei surse a site-ului franceinfo, citat de News.ro, mai mulți membri ai echipajului vasului au fost arestați preventiv.
ACTUALIZARE 22:41: Cei arestați sunt audiați de anchetatorii secției de cercetări a jandarmeriei maritime, care au preluat dosarul la solicitarea procurorului din Brest. O sursă militară a transmis anterior France Televisions că la bordul vasului a urcat o „echipă de inspecție”.
Știrea inițială: Petrolierul, cunoscut drept Boracay, a folosit numeroase identități și s-a numărat printre cele patru nave legate de Rusia aflate în mările din apropierea Danemarcei în momentul apariției dronelor, pe 22 și 24 septembrie, care până în prezent nu au fost pe deplin explicate.
Nava a pornit din portul rusesc din Primorsk, lângă Sankt Petersburg, transportând 750.000 de barili de țiței, cu destinația Vadinar, în India, dar a fost interceptată duminică de o navă militară franceză și deviată către Saint-Nazaire, în vestul Franței, în timp ce investigațiile continuă.
Președintele francez Emmanuel Macron a susținut că este „un lucru bun” faptul că petrolierul face obiectul unei anchete desfășurate de procuratura publică, în timp ce Kremlinul a susținut că nu are informații despre petrolier sau incident, atunci când a fost întrebat.
Stephane Kellenberger, procurorul public din Brest, în vestul Franței, a precizat că ancheta a fost demarată după ce echipajul „nu a putut justifica naționalitatea navei” și „a refuzat să coopereze”.
Boracay, un petrolier sub pavilionul statului african Benin, și-a schimbat recent numele din Pushpa. Sub acest nume, nava a fost monitorizată săptămâna trecută în timp ce naviga spre vest în jurul Danemarcei și a fost considerată de experții navali ca fiind una dintre puținele nave legate de Rusia care ar fi putut fi implicate în incidentele cu drone.
Aeroportul din Copenhaga a fost închis timp de patru ore în seara zilei de 22 septembrie, iar aeroportul din Aalborg două zile mai târziu, după ce drone au fost identificate în spațiul aerian danez. Totuși, niciuna nu a fost doborâtă și, deși Danemarca a acuzat Rusia, anchetatorii săi nu au putut stabili cine este responsabil.
O ipoteză este că dronele au fost lansate de pe una sau mai multe nave aflate în apropierea Danemarcei, lăsând armatei țării puțin timp pentru a reacționa.
Conform investigațiilor efectuate de mass-media daneză, alte două nave comerciale, Astrol-1 și Oslo Carrier-3, se aflau în regiune în acel moment, precum și o navă de război rusă, Aleksandr Shabalin, care a fost filmată de un tabloid danez dintr-un elicopter la sud de Langeland, în extremitatea vestică a Mării Baltice.
O altă incursiune a avut loc săptămâna trecută în nordul Germaniei. Dronele despre care se crede că sunt folosite pentru recunoaștere au survolat baze militare și infrastructuri din landul Schleswig-Holstein, din nordul Germaniei, potrivit unei evaluări oficiale citate într-un raport publicat în Der Spiegel.
Miercuri, șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a făcut un apel către țările europene să se înarmeze, avertizând că „traversăm cea mai periculoasă situaţie de după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”.
Copenhaga găzduiește miercuri un summit al UE, în cadrul căruia liderii discută despre dezvoltarea unui „zid anti-drone” pentru a contracara amenințările, urmat joi de o reuniune a Comunității Politice Europene, formată din 47 de țări.
Editor : A.M.G.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
