Flancul estic al Europei se conturează ca un bloc politic și militar independent, pe măsură ce statele din prima linie își reevaluează securitatea în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al incertitudinii crescânde cu privire la angajamentele SUA față de Europa. În cadrul unui interviu acordat TVP World, fostul ministru al Apărării și al Afacerilor Externe al Letoniei, Artis Pabriks, a declarat că decizia Uniunii Europene de a finanța Ucraina prin împrumuturi garantate din bugetul blocului reprezintă „doar o victorie parțială”.
El a susținut că reticența de a confisca activele rusești înghețate expune diviziuni interne profunde în cadrul UE. „Răspunsul cu adevărat puternic ar fi pur și simplu să se utilizeze aceste active înghețate și să nu se teamă de presiunea Rusiei”, a spus el.
Pabriks a indicat summitul recent de la Helsinki, care a reunit opt țări vecine cu Rusia – de la Arctica până la Marea Neagră – ca un punct de cotitură.
Grupul, coordonat de Polonia și Finlanda, caută o cooperare militară și politică mai strânsă în cadrul NATO ca măsură de urgență împotriva a ceea ce Pabriks a descris ca „scăderea încrederii între aliați”.
El a avertizat că încrederea în garanțiile transatlantice devine din ce în ce mai nesigură. „Așa-numitele negocieri de pace sunt unilaterale și favorizează agresorul”, a spus el, adăugând că astfel de semnale sunt exploatate în mod activ de Kremlin.
În ceea ce privește sancțiunile, Pabriks a cerut o abordare mai dură atât față de Rusia, cât și față de Belarus, inclusiv restricții privind vizele turistice. „Este degradant din punct de vedere moral ca soldații ruși care ucid ucraineni să poată să-și petreacă vacanța în Europa”, a spus el.
În timp ce Europa dezbate cât de departe este dispusă să meargă, țările din flancul estic susțin că unitatea nu mai este opțională. „Noi menținem securitatea frontierei”, a spus Pabriks. „Solidaritatea trebuie să urmeze.”
Editor : M.C
