În ultimele două săptămâni, Ucraina a lansat o serie de atacuri cu drone asupra unor ținte situate adânc în teritoriul rus — cele mai importante dintre acestea având loc în Moscova și în împrejurimile acesteia. Armamentul ucrainean a atacat Centrul de Comunicații Spațiale din Dubna, pe care Rusia îl folosește pentru a culege informații și a coordona operațiunile unităților sale militare din Ucraina ocupată. Acesta a fost al doilea atac al Ucrainei asupra instalației de la Dubna în aproximativ o săptămână.
Anunțul lui Volodimir Zelenski privind ultimele atacuri a reprezentat o provocare la adresa lui Vladimir Putin; el a declarat fără ocolișuri că „se pregătesc, de asemenea, acțiuni relevante împotriva altor instalații inamice similare”. Mesajul destinat publicului rus este că actuala campanie cu drone, pe care Ucraina o descrie cu modestie drept „sancțiuni de lungă distanță” împotriva țării care i-a invadat teritoriul, nu dă semne că s-ar apropia de un punct de saturație, scrie The Atlantic.
Ucrainenii duc războiul chiar la porțile lui Putin
Atenția recentă acordată țintelor din zona Moscovei relevă modul în care guvernul și armata ucraineană, pe lângă eforturile de a-și apăra teritoriul împotriva atacurilor aeriene rusești, duc acum războiul chiar la porțile lui Putin. Aceștia încearcă să exercite presiune politică și economică asupra regimului lui Putin și să-i paralizeze mașina de război, privând-o de bani, provizii și soldați. Atacurile recente asupra instalației de la Dubna și asupra unei rafinării importante de petrol din Moscova ilustrează aspecte distincte ale strategiei ucrainene de a face războiul nesustenabil pentru dictatorul rus.
Rafinăria, care a fost vizată în cadrul unui atac ucrainean de amploare asupra capitalei ruse pe 18 iunie, produce aproximativ 40% din combustibilul necesar pieței din regiunea Moscovei și, conform unor surse, a fost scoasă din funcțiune pentru restul anului 2026. Acest atac a funcționat pe mai multe niveluri pentru a-l pune în încurcătură și a-l submina pe Putin.
În primul rând, atacul a provocat, aproape sigur în mod intenționat, un incendiu masiv care a eliberat un nor dens de fum negru vizibil în toată Moscova. Mesajul a fost clar: Ucraina este aici și poate lovi chiar și cele mai importante ținte economice. Moscoviților, zilele în care vă prefaceați că războiul este departe de existența voastră confortabilă s-au terminat. Într-adevăr, atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere au creat penurii majore de gaz care afectează o mare parte din interiorul Rusiei. O suferință similară ar putea să o aștepte în curând și pe capitală.
Economia rusă se apropie de „faza finală”
Atacurile asupra rafinăriei din Moscova indică, de asemenea, un alt obiectiv al Ucrainei: amenințarea accesului lui Putin la banii de care are nevoie pentru a continua lupta. Războiul lui Putin a epuizat deja o mare parte din fondul suveran de investiții al Rusiei, odinioară considerabil. Un raport recent fascinant al unui think tank german concluzionează că economia rusă se apropie de „faza finală”, întrucât „creșterea economică s-a oprit, iar rezervele fiscale sunt în mare parte epuizate”. Pentru a finanța forțele armate ale țării, Rusia depinde aproape în totalitate de vânzarea de petrol și alte produse petroliere către restul lumii.
În ultimele câteva luni, Donald Trump i-a oferit lui Putin un răgaz – războiul din Iran a determinat creșterea prețurilor mondiale la petrol și a creat mulți noi consumatori de gaz rusesc, generând astfel o creștere masivă a veniturilor. Însă, pe măsură ce ostilitățile din Golful Persic s-au mai potolit, la fel s-a întâmplat și cu prețul global al petrolului – ceea ce înseamnă că Rusia câștigă mai puțin pe barilul de petrol pe care îl exportă.
Atacurile ucrainene asupra instalațiilor petroliere l-au pus pe Putin în fața unei dileme. Penuria de benzină generează în mod evident nemulțumiri în rândul populației. Însă, dacă Rusia limitează exporturile pentru a menține aprovizionarea internă cu petrol, va reduce totodată și suma de bani pe care o poate aloca războiului. Mai puțini bani în vistieria statului înseamnă, de asemenea, mai puține beneficii pentru populația din Moscova, de a cărei acceptare Putin are nevoie disperată.
Așa cum atacul asupra rafinăriei a transmis un avertisment factorilor de decizie economică ai Rusiei și populației generale, cele două atacuri asupra obiectivului de la Dubna sunt un semnal de alarmă pentru armata rusă.
De la invazia sa la scară largă din 2022, Rusia a suferit deja peste 1,3 milioane de victime, iar armamentul ucrainean cu rază medie de acțiune a perturbat grav logistica militară rusă. Sistemele de comandă și control ale invadatorilor erau greoaie chiar înainte ca Ucraina să înceapă să le atace cu seriozitate.
Acum, ucrainenii spun: „Nici măcar cele mai importante instalații ale voastre din adâncul Rusiei nu sunt în siguranță.”
E doar începutul operațiunii de 40 de zile
Poate că Rusia se va adapta la desfășurarea agilă a tehnologiei dronelor în avans rapid de către Ucraina. Dar eforturile sale în acest sens nu ar trebui să inspire prea multă încredere în rândul rușilor. Se pare că regimul lui Putin și-a mutat sistemele de apărare aeriană la Moscova din alte părți ale Rusiei. Ucraina a reușit totuși să penetreze aceste apărări și i-ar putea fi mult mai ușor acum să lovească ținte din afara Moscovei.
În ultimele zile, Ucraina a insistat că viitorul va fi mai rău pentru ruși. La 25 iunie, Zelenski a anunțat „o operațiune de influență de 40 de zile” menită să oblige „statul agresor” să pună capăt războiului.
Loviturile recente probabil nu vor forța Rusia să iasă rapid din război, iar Zelenski știe cu siguranță acest lucru. Dar chiar dacă nu pun capăt imediat domniei lui Putin, atacurile cu drone ale Ucrainei au spulberat ideea că Putin poate apăra Moscova, poate proteja economia rusă și are grijă de armata rusă.
Dezvăluind limitele puterii lui Putin, Ucraina trebuie să-i facă foarte nervoși pe aliații și lingușitorii săi.
Editor : M.C
