Victoria la limită a lui Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale din Polonia este și puțin victoria lui Donald Trump. Pentru prima dată, tabăra MAGA („Make America Great Again”) poate revendica un succes în ofensiva sa de a influența alegerile din Europa. După sprijinul ferm al lui Elon Musk pentru AfD (Alternative fur Deutschland) în alegerile legislative din Germania din februarie, și sprijinul acordat naționalistului George Simion, învins în ultimul moment la alegerile prezidențiale din România luna trecută, Administrația republicană americană se poate felicita, de această dată, pentru rezultatul votului electoratului polonez, mai polarizat ca niciodată la finalul acestor alegeri, scrie cotidianul francez Le Figaro.
„Vei câștiga!”, i-a transmis Donald Trump candidatului susținut de PiS (Partidul Lege și Justiție), primit în Biroul Oval la începutul lunii mai, cu două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor din Polonia. „Avem nevoie de voi pentru a alege liderul potrivit!”, a declarat și secretara americană pentru Securitate Internă, Kristi Noem, într-un discurs ținut în Polonia, cu câteva zile înainte de turul al doilea. Venită special de la Washington pentru un forum organizat de Conservative Political Action Conference (CPAC), Noem – apropiată a președintelui Trump – i-a îndemnat pe polonezi să „readucă Europa la valorile conservatoare”.
Tonul reacțiilor reflectă unda de șoc produsă de aceste alegeri
Acest rezultat complică serios agenda premierului de centru-dreapta Donald Tusk privind restabilirea statului de drept în Polonia. De asemenea, ar putea pune sub semnul întrebării angajamentul țării față de proiectul european, sprijinul pentru Ucraina și rolul Poloniei în cadrul NATO.
Tonul reacțiilor politice din întreaga Europă reflectă unda de șoc produsă de aceste alegeri. Viktor Orbán l-a felicitat pe Nawrocki pentru „victoria fantastică” și s-a declarat „nerăbdător” să colaboreze cu el. Alături de slovacul Robert Fico și, posibil, de revenirea anunțată a lui Andrej Babiš în fruntea Republicii Cehe – unde este favorit în alegerile legislative din octombrie – premierul ungar speră la concretizarea unei „internaționale suveraniste” menite să frâneze avansul proiectului european, într-un moment în care se regăsește tot mai izolat în cadrul Uniunii Europene.
Șefa guvernului post-fascist italian, Giorgia Meloni – care își revendică la rândul ei apropierea de Donald Trump – i-a transmis „cele mai bune urări” noului președinte polonez, subliniind „valorile comune” dintre Polonia și Italia.
„Emergența acestei internaționale de extremă dreapta este unul dintre cele mai periculoase scenarii pentru Europa, rezultat în urma acestor alegeri”, comentează Piotr Buras, cercetător la Consiliul European pentru Relații Internaționale, la Varșovia.
Triunghiul de la Weimar, în incertitudine
Reacțiile Franței, Germaniei și ale liderilor Uniunii Europene la alegerile din Polonia reflectă, în mod indirect, îngrijorarea față de noua direcție politică de la Varșovia. Președintele german Frank-Walter Steinmeier i-a reamintit noului său omolog polonez necesitatea de a coopera „pe baza democrației și a statului de drept” și a pledat pentru o revenire la „calm” și „rațiune”, după o campanie electorală în care tabăra învingătoare nu a ezitat să atace Germania. Karol Nawrocki l-a acuzat pe Donald Tusk că ar fi un „slugă a statului german”. Istoric și fost director al Institutului Memoriei Naționale din Polonia, Nawrocki a readus constant în discuție tema despăgubirilor de război din Al Doilea Război Mondial.
Ministrul de Externe francez, Jean-Noël Barrot, l-a îndemnat pe Nawrocki „să colaboreze alături de Franța și Germania (...) pentru suveranitatea și autonomia strategică europeană”. Viitorul cooperării trilaterale în cadrul Triunghiului de la Weimar – revitalizat cu succes în ultimii ani – rămâne, însă, incert.
La Bruxelles se exprimă temeri legate de un posibil regres și de un blocaj prelungit în relația cu Polonia.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că se bazează pe Polonia pentru ca aceasta să „rămână o forță activă și decisivă în inima Europei”. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, care și-a exprimat deschis sprijinul față de Donald Tusk în ultimele luni, s-a declarat „încrezătoare” în continuarea „foarte bunei cooperări” cu Varșovia. Totuși, realitatea este mai nuanțată.
După revenirea lui Tusk la putere în decembrie 2023, Comisia a suspendat procedura declanșată în temeiul articolului 7 – care viza și Ungaria – ce urmărea retragerea dreptului de vot al Poloniei în cadrul UE. De asemenea, a fost anunțată deblocarea a 137 de miliarde de euro din fondurile europene, înghețate în timpul celor opt ani de guvernare ai partidului PiS, din cauza încălcării statului de drept.
Temerile Comisiei Europene
Comisia Europeană a reamintit luni, într-un comunicat, că Uniunea Europeană se bazează pe „valori, drepturi fundamentale, democrație și stat de drept”. „Încurajăm eforturile Poloniei de a restaura statul de drept și continuăm să monitorizăm îndeaproape situația”, a transmis un purtător de cuvânt al Executivului european. Totuși, acest proces riscă să fie blocat, având în vedere dreptul de veto al președintelui asupra promulgării legilor. Liberalizarea avortului, parteneriatele civile pentru cuplurile de același sex sau reforma justiției ar putea fi primele victime ale noii coabitări tensionate.
Sprijinul pentru Ucraina ar putea deveni, la rândul său, o victimă colaterală a confruntării politice din Polonia. Nawrocki a criticat procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, susținut de Donald Tusk, și s-a opus și aderării acesteia la NATO. Întrucât președintele este cel care reprezintă Polonia în cadrul Alianței Nord-Atlantice, este de așteptat ca Nawrocki să promoveze acolo apărarea intereselor americane, în detrimentul oricărei ambiții de consolidare a unui pilon european mai autonom, scrie Le Figaro.
Editor : Marina Constantinoiu
