Mesajele extremiste sunt acum integrate în muzică și videoclipuri YouTube, iar un expert afirmă: „Poți deveni radicalizat stând pe canapea”, scrie Ashifa Kassam, corespondent pentru afaceri comunitare europene al The Gaurdian, într-un articol care analizează cum mesajele extremei drepte ajung la o parte a publicului fără ca acesta să le caute în mod activ.
Doi bărbați taie ardei, feliază vinete și chicotesc în fața camerei în timp ce se dedică artei gătitului vegan. Ambii poartă măști de schi și tricouri cu simboluri naziste. Videoclipurile germane – intitulate Balaclava Kitchen – au început în 2014 și au rulat timp de câteva luni înainte ca YouTube să închidă canalul pentru încălcarea regulilor platformei.
Canalul a oferit o imagine a modului în care grupurile de extremă dreapta au profitat de producția culturală – de la mărci de îmbrăcăminte la topul muzical – pentru a-și normaliza ideile, într-un proces care, potrivit cercetătorilor, a atins noi culmi în era rețelelor sociale.
„Sincer, este înfricoșător”, a declarat Katherine Kondor, cercetătoare la Centrul Norvegian pentru Studii privind Holocaustul și Minoritățile. „Poți deveni radicalizat stând pe canapea.”
În colaborare cu Centrul de Cercetare a Extremismului (C-REX), Kondor conduce un proiect în șase țări care analizează modul în care extrema dreaptă folosește estetica, de la influențatori din domeniul fitnessului la meme și stickere, pentru a-și răspândi opiniile în toată Europa.
De la Suedia la Spania, cercetătorii au descoperit că mesajele extremiste erau integrate în aspectele culturale ale vieții de zi cu zi, atât online, cât și offline.
„În Ungaria, avem câteva exemple de trupe de extremă dreapta care au devenit mainstream pentru că se află în top 40. Adică, ce poate fi mai normal decât să fii în top 40?”, a spus Kondor.
„Am un fiu vitreg care uneori îmi trimite videoclipuri, iar eu mă apuc să caut cine le-a creat și se dovedește că este un influencer de extremă dreapta.”
Un alt exemplu sunt așa-numitele „tradwives”, adică femeile care creează conținut și promovează rolurile tradiționale de gen pe rețelele de socializare.
Pe măsură ce numărul femeilor care îmbrățișează acest concept online crește, rădăcinile de extremă dreapta ale conținutului au devenit din ce în ce mai obscure. Chiar și așa, opiniile pe care le promovează adesea – de la antifeminism la nostalgia pentru un trecut imaginar – continuă să stimuleze obiectivele extremei drepte.
Aceste elemente culturale servesc drept porți de acces, ajutând uneori la atragerea oamenilor către extremism, a spus Kondor.
„Cred că există o idee greșită că oamenii se alătură extremei drepte pentru că cred în această ideologie și vor să întâlnească oameni cu aceeași mentalitate”, a spus ea. „Dar nu așa funcționează.”
Deși există unii care sunt motivați de prejudecăți împotriva anumitor grupuri sau credințe specifice sau alții care se alătură prietenilor care sunt deja implicați, mulți sunt atrași de subculturile care înconjoară aceste mișcări, a spus ea.
„Încep să asculte o trupă care le place foarte mult și încep să meargă la concertele acelei trupe. Apoi încep să cunoască oameni acolo și lucrurile pot escalada în acest fel”, a explicat Kondor.
„Când oamenii găsesc lucruri care se potrivesc cu estetica sau vibrația lor sau găsesc muzică care le place foarte mult, asta poate influența cu adevărat o persoană.”
Legătura dintre ideile extreme și instrumentele culturale pe care aleg să le folosească nu este întotdeauna simplă, a adăugat ea, citând exemplul unui grup de extremiști de dreapta din Olanda cu o înclinație pentru organizarea de evenimente de degustare de vinuri.
„Au început și propria lor livrare de mâncare”, a spus ea. „Este incredibil că poți comanda mâncare de la extrema dreaptă fără să știi.”
Extremiștii folosesc de mult timp cultura pentru a cultiva un sentiment de apartenență în rândul membrilor lor și pentru a atrage atenția publicului larg, a spus Greta Jasser, cercetătoare asociată la Institutul pentru Democrație și Societate Civilă din Germania, care face parte, de asemenea, din proiectul celor șase țări.
Anterior, însă, puterea lor în acest sens se baza pe talentul membrilor lor, deoarece aveau nevoie de muzicieni, artiști și operatori de cameră pentru a crea conținut. Odată cu apariția inteligenței artificiale generative, acest lucru nu mai este valabil.
„Acum există tehnologie pe care o putem folosi pentru a genera o imagine sau un videoclip într-o clipă sau muzică în doar câteva minute”, a spus Jasser. „Deci strategia este veche, dar viteza este mult mai mare.”
Economia rețelelor sociale a transformat, de asemenea, procesul, ducând la întrebări cu privire la cine creează conținut de extremă dreapta și la motivațiile acestora.
„Ar putea fi postat de un bot. Ar putea fi oricine și orice dorește să genereze venituri din producerea cât mai multor videoclipuri și imagini AI”, a spus Jasser.
„Ceea ce, în mod interesant, pune sub semnul întrebării cât de ideologice sunt multe dintre aceste conturi sau dacă este doar o modalitate de a genera venituri.”
Pe măsură ce cercetarea continuă, Kondor și echipa sa au analizat cea mai bună modalitate de a educa publicul cu privire la descoperirile lor, luând în considerare strategii precum conținutul online sau instrumente care ar putea ajuta oamenii să recunoască mai bine extrema dreaptă și multitudinea de elemente culturale pe care le produce.
„Cred că acest lucru este adesea șocant pentru oameni”, a spus Kondor. „În acest moment, este periculos, deoarece asistăm la o creștere constantă a extremei drepte în toate aspectele societății. Este mai important ca niciodată să găsim o soluție pentru a atenua acest fenomen.”
Editor : B.E.
