Povestea „Diavolului pe Pământ”, un copil implicat în traficul de arme. „Copiii sunt ca niște consumabile pentru exploatatori”
Victime transformate în infractori din disperare. O tendință alarmantă care prinde rădăcini tot mai mult în Europa. Cazul lui Sosa Henkoma, al unui copil forțat să facă trafic de arme sub presiunea unei grupări de criminalitate organizată, este doar unul dintre miile de cazuri depistate. Anul acesta, conferința OSCE împotriva traficului de persoane s-a concentrat pe acest tip de exploatare, numită „criminalitate forțată”.
Cifrele arată că în zona OSCE numărul cazurilor investigate a explodat pur și simplu. De la 10 cazuri în 2015, la aproape 200 în 2024.
Criminalitatea forțată este o formă a traficului de persoane în care traficanții își obligă victimele să comită diverse infracțiuni. Vorbim despre trafic de droguri, diverse furturi, cerșetorie și din ce în ce mai mult infracțiuni cibernetice. Experții avertizează că vorbim despre un fenomen în creștere în perioada 2018-2024. Pentru că sunt cele mai noi cifre, numărul victimelor depistate a crescut de aproape 17 ori.
Cele mai multe victime nici nu realizează că sunt exploatate, iar când își dau seama ce li se întâmplă se tem să colaboreze cu autoritățile. Traficanții recurg la șantaj, manipulare și le amenință familiile.
Povestea lui Sosa Henkoma este una de supraviețuire. Născut în Nigeria, s-a mutat în Marea Britanie unde a devenit ceea ce el numește „copil-soldat” pentru o organizație criminală. Până la 19 ani a făcut închisoare de două ori și a fost înjunghiat de 11 ori. Numele lui de stradă era „Diavolul pe Pământ”.
„Am fost exploatat pentru trafic de arme. Am transportat arme de foc în toată Marea Britanie. Am fost învățat de la 11 ani cum să încarc o armă. Am fost învățat cum să folosesc o armă de la 11 ani,
De la 7 ani, și până în momentul în care am fost arestat, mergeam la școală cu un Mac 10 și o grămadă de gloanțe în ghiozdan. De la 11 până la 22 de ani am fost pionul lor. Prima dată când am fost arestat aveam 13 ani, casa mi-a fost percheziționată pentru posesie de arme și intenție de a provoca vătămări corporale grave”, a spus Sosa Henkoma, în deschiderea conferinței OSCE de la Viena .
Sosa este o victimă a criminalității forțate. Un fenomen îngrijorător, cu o traiectorie ascendentă accentuată. În vizorul infractorilor sunt, cu atenție, minorii.
„Copiii sunt ca niște consumabile. Copiii sunt ca niște consumabile pentru exploatatori”, avertizează Sosa.
Salvat din ghearele traficanților, Sosa Henkoma își folosește acum cumplita experiență de viață pentru a-i ajuta pe alții aflați în situația lui, dar și autoritățile. În paralel, tânărul studiază criminologia și sociologia. „Am fost un lider al distrugerii. Acum sunt un lider al speranței. Întotdeauna există lumină la capătul tunelului și mereu este loc de schimbare”, spune el.
„Când vine vorba de criminalitatea forțată, observăm din ce în ce mai mult că în multe țări din regiunea OSCE infractorii vizează copii din ce în ce mai mici, în parte pentru a-i face să nu împlinească vârsta răspunderii penale, pentru că se gândesc: „Nu vor fi prinși. Iar dacă sunt prinși, poate vor primi o condamnare redusă în comparație cu alți infractori care sunt adulți”. Dar și pentru că minorii sunt vulnerabili și îi recrutează online”, afirmă dr. Kari Johnstone, reprezentant special și coordonator OSCE - Combaterea Traficului de Persoane.
„Acesta este un mod de operare al traficanților. Ei vor ca victimele să se simtă singure. Vor ca victimele să nu creadă că pot cere ajutor sau sprijin. Traficul de persoane este un model de afaceri și trebuie să-l spulberăm. Vedem cazuri în care indivizii sunt folosiți pentru a deschide conturi bancare în scopul desfășurării unor activități criminale care le sunt impuse. Copii, femei, grupuri vulnerabile. Și acest lucru necesită, de fapt, tehnici de investigare excelente din partea poliției și a autorităților pentru a înțelege foarte bine acest lucru”, Shawn Kohl, director International Justice Mission.
România este într-un proces de reformă în ceea ce privește combaterea traficului de persoane
România joacă un rol tot mai important în lupta internațională împotriva traficului de persoane. În parteneriat cu International Justice Mission, autoritățile române – DIICOT, Poliția Română și Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane – colaborează pentru a proteja victimele și pentru a opri exploatarea transfrontalieră. Programul European Anti-Trafic, lansat de IJM, își propune să întărească sistemele de justiție.
Despre măsurile concrete luate de România, la nivel legislativ și administrativ, pentru a stopa acest fenomen al traficului de persoane subiect, vorbește cu Ștefan Coman, specialist în politici publice și relații internaționale IJM România.
Digi24: S-a discutat în ultimii ani despre amploarea pe care a luat-o acest fenomen și e clar că este nevoie de măsuri concrete și rapide pentru a stopa acest fenomen al traficului de persoane. Ce face concret România în acest moment și care sunt rezultatele până acum?
Ștefan Coman: Cu siguranță, traficul de persoane este un fenomen foarte dinamic. Noi, care lucrăm împotriva lui, suntem întotdeauna cu un pas în urmă, pentru că aflăm ce metode folosesc traficanții și încercăm să ne adaptăm metodele pentru a lupta împotriva lor. România este într-un proces de reformă în ceea ce privește combaterea traficului de persoane.
Unul la mână, prin creșterea capacității de combatere, mai ales prin folosirea unor noi mijloace tehnice, noi softuri pe care România le folosește pentru a găsi victime care sunt puse pe site-uri, publicate online și vândute, practic, către clienți. Dar și printr-o reformă legislativă. Dacă vorbim despre obligarea la comiterea de infracțiuni, este o prevedere care datează din 2024 în Codul nostru Penal. Obligarea la comiterea de infracțiuni – iată că am reușit să o incriminăm cu doi ani înainte să ne forțeze Directiva Europeană să o facem.
Și vedem în analiza Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane de anul trecut, primele astfel de cazuri. Pentru că traficanții nu se ocupă doar cu un anumit tip de infracțiuni. Ei exploatează persoane, fac trafic de droguri, fac multiple alte infracțiuni. Și modul lor de a limita riscul de a fi condamnați este să oblige victimele să desfășoare o parte din această activitate infracțională. Și, din păcate, victimele, știind că au făcut ceva ce este împotriva legii, au această reticență și teamă de a raporta către autorități.
Digi24: Pentru că pot fi șantajate, nu? În rândul lor, de acești infractori, de cei care...
Ștefan Coman: Și sunt șantajate tocmai că au făcut infracțiuni, așa că ele rămân în exploatare și în controlul traficantului.
Digi24: Există un profil al victimelor? Persoane vulnerabile, din medii sărace poate, sau nu e obligatoriu să fie doar din această categorie? Ce ați observat? Cum arată acest profil al victimei?
Ștefan Coman: Traficanții exploatează orice vulnerabilitate. Așa că uneori vulnerabilitatea este una economică, într-adevăr – persoane care au mijloace limitate, care nu se pot angaja. Vorbim și despre persoane care au vulnerabilități emoționale, care au crescut într-o familie poate dezorganizată, n-au avut un părinte sau părinții au fost pur și simplu prea absenți. Dacă ar fi să spunem că există o categorie vulnerabilă în România cel puțin, vedem în statistici că avem aproximativ jumătate din victime minore. Ceea ce înseamnă că ei exploatează pur și simplu vârsta fragedă și lipsa de experiență de viață a persoanelor pe care le targetează.
Prezentator Digi24: Vorbim de femei, sau inclusiv adolescenți intră în această categorie?
Ștefan Coman: Vorbim mai ales de adolescenți. Dacă vorbim despre acel 50% aproximativ dintre victime care sunt minore, ne uităm mai ales la adolescenți, mai ales la fete care sunt exploatate sexual, din păcate. Vedem și o formă nouă de exploatare, ceea ce se întâmplă prin pornografia infantilă, obligarea acestor minori de a participa la anumite activități sexuale pentru a fi văzute de către persoane pe altă parte a globului care plătesc tot prin mijloace electronice. Dar vedem și copii, băieți în exploatare sexuală, și în ceea ce privește exploatarea prin muncă forțată, vorbim mai ales despre bărbați.
Pe partea de exploatare pentru obligarea la comiterea de infracțiuni, știm că se întâmplă. Chiar recent am vorbit cu o victimă care a fost identificată drept victimă într-o închisoare dintr-un alt stat european. Ea a fost arestată ca fiind infractor și acolo avocata ei din acea țară de destinație și-a dat seama că modul prin care ea a ajuns să comită acele infracțiuni a fost de fapt prin a fi forțată. Și atunci i-au dat drumul, s-a întors în România și procesul a început împotriva exploatatorilor ei.
Digi24: Poate ne ajutați și cu câteva indicii și sfaturi. Spuneați că cele mai multe victime sunt vulnerabile și au și o vârstă fragedă. Care sunt semnalele că persoana cu care comunică ar putea să devină un călău, să zic așa? Mă gândesc și din informațiile pe care le-am mai avut până acum și din ce au mai declarat victimele: la început sunt exploatate tocmai aceste vulnerabilități, și acele persoane care vor să le exploateze le tratează foarte bine, și le spun și le oferă ceea ce își doresc și ce au nevoie victimele. Care sunt semnalele de alarmă?
Ștefan Coman: În principiu, când ceva pare prea bun ca să fie adevărat, ar trebui să ne punem niște semne de întrebare. Fie că este vorba despre o ofertă de muncă deosebit de bine plătită oferită unei persoane care nu are experiență de muncă. Fie că este vorba despre o relație extrem de promițătoare și rapidă dintre o fată sau o doamnă cu un bărbat care îi poate oferi totul foarte rapid și este gata să o ducă eventual într-o altă țară pentru a-i oferi marea cu sarea, viața pe care a visat-o întotdeauna.
Vedem după aceea o preocupare pentru control, pentru a ști ce anume face persoana respectivă, unde este, ce vorbește, ceea ce spune. Și după aia, în momentul în care ajunge în exploatare, vedem o libertate de mișcare limitată. Și vedem întotdeauna aceste semne ale controlului unei alte persoane. Chiar dacă face mulți bani, nu are mulți bani la ea. Dacă este undeva în oraș, este întotdeauna sunată în mod compulsiv. Astea sunt doar câteva dintre semne, dar pot fi evident foarte multe moduri de a controla o persoană. Din nou, în cazurile noastre am văzut foarte multe persoane care au fost controlate prin faptul că copiii lor aparțineau sau erau împreună cu traficantul. Așa că erau obligate să lucreze în prostituție, uneori fugeau, luau un taxi și plecau, dar erau sunate de traficant și ea era întrebată: „Nu te gândești ce se întâmplă cu copiii tăi că sunt în mâinile mele?” Și atunci...
Editor : C.S.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
