Un start-up german va lansa, luni, de la baza spaţială norvegiană de pe insula Andoya, deasupra cercului polar de nord, prima misiune test a rachetei sale Spectrum, o premieră pentru Europa care încearcă să-şi conserve accesul independent în spaţiul cosmic, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Lansarea este prevăzută între orele 11:30 şi 14:30 GMT, dacă o vor permite condiţiile meteorologice şi va fi prima lansare verticală a unui vehicul orbital de pe continentul european, în afara Rusiei.
Măsurând 28 de metri înălţime şi doi metri în diametru şi cu o capacitate de încărcare utilă de o tonă, mini-lansatorul Spectrum nu va transporta nicio încărcătură şi nu este de aşteptat să ajungă pe orbită.
"Fiecare secundă de zbor este preţioasă, deoarece ne permite să colectăm date şi să câştigăm experienţă. Treizeci de secunde de zbor ar fi deja un real succes", explică Daniel Metzler, co-fondator şi CEO al Isar Aerospace, producătorul rachetei.
"Nu ne aşteptăm să ajungem pe orbită cu acest test. În realitate, nicio companie nu a reuşit să ducă pe orbită, de la prima încercare, prima sa rachetă. SpaceX (a miliardarului Elon Musk) a avut nevoie de patru încercări, dar noi vrem să ajungem mai repede", a adăugat el într-un e-mail adresat AFP.
Spaţiul ocupă un loc important în raportul Draghi, publicat anul trecut, cu privire la competitivitatea Uniunii Europene.
Privată de acces la bazele spaţiale şi la rachetele ruseşti din cauza tensiunilor grave cu Moscova, Europa s-a aflat într-o situaţie dificilă din cauza întârzierilor în dezvoltarea rachetei Ariane 6 şi a suspendării lansatorului Vega-C în urma unui accident.
Abia pe 6 martie, odată cu primul zbor comercial al unei rachete Ariane 6 de la baza Kourou, din Guyana Franceză, Europa şi-a recăpătat suveranitatea spaţială după câteva luni fără acces independent în spaţiu.
Mai puţin costisitoare, micro şi mini-lansatoare precum Spectrum, dezvoltate în general de actori privaţi, reprezintă o completare binevenită pentru punerea pe orbită a constelaţiilor de sateliţi miniaturali ce sunt destinate, de exemplu, observării Pământului sau acoperirii cu internet.
Pe o piaţă europeană care încearcă să ajungă din urmă companiile private americane, precum SpaceX sau Blue Origin, start-upul german Isar Aerospace şi compatrioţii săi HyImpulse şi Rocket Factory Augsburg (RFA), companiile franceze Latitude şi MaiaSpace (filiala Arianegroup) şi compania spaniolă PLD Space sunt angrenate într-o cursă pentru a se impune ca jucători cheie în sector.
În acelaşi timp, de la Azorele portugheze până la Insulele britanice Shetland, trecând prin Andoya sau Esrange din Suedia vecină, prind contur mai multe proiecte spaţiale europene.
În Marea Britanie, Virgin Orbit a miliardarului Richard Branson, care a folosit un Boeing 747 pentru a lansa o rachetă din zbor la mare altitudine, şi-a încetat operaţiunile după ce prima sa lansare de la portul spaţial Cornwall din sud-vestul Angliei a eşuat la începutul anului 2023.
Zborul planificat luni de Isar Aerospace va fi prima lansare verticală a unui vehicul orbital pe continentul european, unde astfel de lansări au implicat anterior doar rachete suborbitale.
Fondat în 2018, startup-ul din Munchen se laudă că şi-a dezvoltat racheta cu două trepte aproape în întregime intern. A semnat deja un contract cu Agenţia Spaţială Norvegiană pentru a pune pe orbită doi sateliţi de supraveghere maritimă până în 2028.
Prezentându-se drept "primul port spaţial operaţional din Europa continentală", baza Andoya profită de locaţia sa în Arctica, ideală pentru lansarea de sateliţi polari sau sincroni cu Soarele, adică sateliţi care trec peste orice punct al planetei la aceeaşi oră solară locală în fiecare zi.
Editor : M.C
