Înainte de votul decisiv privind aderarea României, Bulgariei și Croației în spațiul Schengen, gestul guvernului austriac de a se opune intrării României și Bulgariei este aspru criticat în presa austriacă. Die Presse scrie că problema invocată de Austria privind migranții este „o înscenare” și că „extinderea spațiului Schengen nu este ca un comerț cu cai”.
„Extinderea spațiului Schengen a fost după iulie 2022 una dintre prioritățile președinției cehe a Consiliului. Încă din mai, Comisia a cerut Consiliului „să ia decizii privind participarea oficială a Croației, României și Bulgariei”. La acel moment nu a fost nicio opoziție din partea Austriei. Că va face uz de veto-ul său a fost comunicat abia cu puțin timp înainte de aprobarea oficială la nivel politic, inițial pentru toată lumea, apoi doar pentru România și Bulgaria. Rapoartele repetate ale Comisiei confirmă că toate cele trei țări îndeplinesc cerințele pentru aderare, așa cum au fost stabilite și de misiunile de experți la fața locului; opiniile Parlamentului European au fost de asemenea pozitive”, scrie Die Presse.
Articolul apărut în presa austriacă vorbește despre problema ridicată de oficialii de la Viena care au invocat migrația ca motiv pentru opoziția față de extinderea Spațiului Schengen.
„Cancelarul Austriei identifică „o rută din Balcanii” și califică sistemul Schengen ca fiind disfuncțional. Pare să identifice „o rută prin Balcanii de Est” și să califice sistemul Schengen drept unul disfuncțional. Ultimul raport al Frontex nu menționează acest aspect, chiar dacă precizează că ruta din Balcanii de Vest constituie, la fel ca și înainte, ruta cea mai activă a migranților spre UE.
Printre migranții proaspăt sosiți în căutare de protecție se află în număr mare cei ce au primit azil în Grecia și care se îndreaptă acum spre partea nordică a UE. Explicația acestei evoluții stă în modificările legislației elene care le anulează celor cu drept de azil atât dreptul la cazare cât și la aprovizionarea cu alimente, ceea ce conduce în cazul multora la probleme existențiale și se află în contradicție clară cu directivele UE privind migrația. Până acum UE a acceptat tacit aceste încălcări ale legislației, fără aplicarea unor sancțiuni. În cazul în care se dorește rezolvarea acestei probleme, critica Austriei nu ar trebui să fie îndreptată împotriva România și Bulgariei, ci spre o țară care face parte de multă vreme din spațiul Schengen, anume Grecia.
Dar și migranții care se află de mai multe luni în Balcanii de Vest în condiții proaste bine-cunoscute și care au rămas blocați din cauza restricțiilor de călătorie legate de Covid se îndreaptă acum spre Vest”, se arată în articol.
În privința poziției Austriei, cotidianul Die Press notează că „se preferă mai degrabă înscenarea problemei migranților drept "o problemă legată de Schengen", iar aici se vede din nou că evidența și drepturile legitime nu au nicio valoare când este vorba de interese temporare de politică internă. Sau că solidaritatea este ceva unilateral.”
Cotidianul austriac menționează și implicarea României în criza refugiaților din Ucraina: „de exemplu, când România s-a descurcat excelent la frontiera cu Ucraina cu 2,8 milioane de refugiați; sau când Bulgaria și România s-au angajat pentru întărirea flancului estic împotriva amenințării ruse. Ideea europeană există doar când te poți aștepta la solidaritate din partea tuturor membrilor UE, dar și din partea Austriei”.
Editor : D.D.
