Președintele sârb Aleksandar Vučić a anunțat vineri că alegerile parlamentare din Serbia vor avea loc pe 18 sau 25 octombrie. După cum a declarat în cadrul unei apariții la emisiunea de știri de la postul de radio și televiziune sârb RTS, data exactă va fi cunoscută în zilele următoare, relatează N1.
„Vor fi alegeri. Pe o listă va fi Partidul Progresist Sârb cu lista sa, iar pe cealaltă toate celelalte opțiuni politice. Nu voi priva pe nimeni de dreptul de a candida”, a declarat președintele Aleksandar Vučić .
Alegeri parlamentare anticipate în Serbia au fost solicitate de luni de zile de către studenți, care s-au aflat în prima linie a protestelor antiguvernamentale de peste un an și jumătate. Protestele au început după ce o copertină s-a prăbușit la gara din Novi Sad în noiembrie 2024, soldată cu moartea a 16 persoane.
Protestatarii au adus acuzații de corupție întrucât accidentul de la Novi Sad a avut loc la scurt timp după ce clădirea gării fusese renovată. Lucrările fuseseră date prin încredințare directă, fără licitație, unor firme din China în baza unei înțelegeri privind dezvoltarea infrastructurii dintre Belgrad și Beijing.
Protestatarii au cerut inițial pedepsirea celor responsabili de accident, dar ulterior demonstrațiile s-au transformat într-o expresie a furiei față de corupția sistemică și represiunea din țară.
Vučić, al cărui al doilea mandat expiră anul viitor și căruia îi este interzis prin Constituție să candideze la Președinție, a menționat în repetate rânduri posibile date ale alegerilor în ultimele luni, dar nu le-a anunțat. Conform unor estimări, acest lucru se datorează faptului că sondajele de opinie arată că ar putea să le piardă.
În iulie, Vučić a anunțat că va demisiona din funcția de șef al statului la câteva zile după anunțarea alegerilor parlamentare.
Totuși, chiar și după ce părăsește președinția, Vučić nu va pierde puterea reală în țară. La un miting din 27 iunie, el și-a anunțat intenția de a conduce guvernul.
În astfel de circumstanțe, anunțul demisiei lui Vučić pare o încercare de a calma protestele în masă și de a se proteja de criticile din ce în ce mai dure din partea UE – dar fără a renunța la puterea reală.
