Rusia poartă „o responsabilitate directă” pentru incidentele legate de drone care s-au înmulţit în ultimele luni în ţările baltice, a acuzat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, promiţând un răspuns ferm din partea UE.
„Ameninţările publice ale Rusiei la adresa statelor noastre baltice sunt absolut inacceptabile”, a scris Ursula von der Leyen.
„Rusia şi Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viaţa şi securitatea populaţiei de pe flancul nostru estic”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene pe X, adăugând că „Europa va răspunde prin unitate şi forţă”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Să nu existe nicio îndoială. O ameninţare la adresa unui stat membru reprezintă o ameninţare la adresa întregii noastre Uniuni”, a punctat şefa executivului european, care a dat asigurări că UE va continua să consolideze securitatea flancului său estic „printr-o apărare colectivă puternică şi prin pregătire la toate nivelurile”, potrivit News.ro.
Declaraţiile preşedintei Comisiei Europene vin după ce miercuri, conducerea şi parlamentarii Lituaniei au fost nevoiţi să se adăpostească în buncăre, iar traficul aerian pe aeroportul din Vilnius a fost suspendat temporar întrucât o dronă a încălcat spaţiul aerian al ţării, acesta fiind cel mai recent dintr-o serie de incidente de securitate în regiunea baltică.
De asemenea, traficul feroviar în jurul capitalei Vilnius a fost suspendat, iar şcolile şi grădiniţele au primit instrucţiuni să ducă în adăposturi copiii.
O alertă a fost emisă şi în clădirea parlamentului din Vilnius, unde se aflau parlamentari şi miniştri.
Într-o declaraţie pentru Reuters dintr-un adăpost subteran, ministrul apărării Robertas Kaunas a spus că avioanele militare încercau să neutralizeze ameninţarea. „Misiunea NATO de poliţie aeriană a fost activată şi vizează o dronă detectată în spaţiul aerian lituanian”, a spus Kaunas.
Drona venise dinspre Letonia, a precizat Kaunas ulterior. Nu se ştie dacă s-a prăbuşit sau a părăsit Lituania, au spus autorităţile. Avioanele de vânătoare NATO nu au reuşit să o localizeze.
Incidentul a durat aproximativ o oră, iar alerta aeriană a fost ridicată între timp. Traficul aerian şi feroviar a fost reluat.
Tusk: „Va trebui să reacționăm cu fermitate”
Alerta a venit la o zi după ce un avion de vânătoare al NATO, cu pilot român, a doborât o dronă suspectată a fi ucraineană deasupra Estoniei.
Ucraina a intensificat atacurile cu drone de lungă distanţă asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice. Din martie, mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spaţiul aerian al statelor membre NATO Finlanda, Letonia, Lituania şi Estonia, toate având graniţă cu Rusia. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că răspunsul alianţei la incidentul din Estonia a fost „calm, decisiv şi proporţional”.
„Dacă dronele vin din Ucraina, ele nu se află acolo pentru că Ucraina a vrut să trimită o dronă în Letonia, Lituania sau Estonia. Ele se află acolo din cauza atacului imprudent, ilegal şi la scară largă al Rusiei”, a declarat el reporterilor la Bruxelles, miercuri, un punct de vedere împărtăşit şi de preşedinta Comisiei Europene.
Unii membri NATO au avertizat că s-ar putea lua o măsură mai fermă, prim-ministrul polonez Donald Tusk afirmând că „războiul dintre Ucraina şi Rusia ar putea duce în curând la o situaţie în care va trebui să reacţionăm cu fermitate”.
Guvernul leton a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat incursiunile.
Ţările baltice, toate susţinătoare puternice ale Ucrainei, au dat vina pe Moscova pentru incidentele cu drone.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că armata rusă monitorizează îndeaproape situaţia privind dronele care zboară prin spaţiul aerian al statelor baltice şi formulează un răspuns adecvat, a relatat miercuri agenţia de ştiri a statului rus TASS.
Editor : C.L.B.
