Promovează pacea, dar livrează arme: Rolul dublu jucat de China într-un conflict sângeros despre care Trump se laudă că i-a pus capăt

Thailanda și Cambodgia au dat vina una pe cealaltă pentru declanșarea conflictului în care armatele celor două țări s-au bombardat reciproc timp de cinci zile în apropierea graniței comune. China a cerut ca luptele de la frontieră să înceteze, însă a înarmat trupele cambodgiene cu rachete, obuze și mortiere cu doar câteva săptămâni înainte să înceapă luptele și rămâne un furnizor important de arme pentru ambele state din Asia de Sud-Est.

Avioanele militare chineze au livrat echipamente de luptă Cambodgiei timp de trei zile în luna iunie, potrivit documentelor serviciilor de informații thailandeze analizate de New York Times.

Armele chinezești au fost încărcate în 42 de containere și depozitate în baza navală Ream. Câteva zile mai târziu, muniția din China a fost mutată sute de kilometri la nord de baza navală până la granița contestată dintre Cambodgia și Thailanda, potrivit documentelor.

Înainte de izbucnirea conflictului, Cambodgia și-a trimis trupe în apropiere de un vechi templu hindus revendicat de ambele țări – Templul Preah Vihear. Cambodgienii au construit noi drumuri și o bază militară în zonă.

Ambele țări se bazează pe armele din China, care a cultivat relații strategice și economice apropiate cu cele două state din Asia de Sud-Est. Rachetele pe care armata Cambodgiei le-a folosit în bombardamentele asupra a patru provincii din Thailanda proveneau din China.

În prima zi de război, autoritățile thailandeze au spus că trupele din Cambodgia au lovit o benzinărie, un spital și mai multe case ale localnicilor. 13 civili și-au pierdut viața în bombardamente.

China a luat locul Statelor Unite ca principal furnizor de armament al Thailandei

Liderii cambodgieni au decis în lunile și anii dinainte de izbucnirea luptelor de frontieră că vor să schimbe situația de la graniță în favoarea lor, potrivit analistului Nathan Ruser de la Institutul Australian de Politici Strategice.

Pregătirile efectuate din timp și aprovizionarea cu arme a trupelor i-au permis armatei cambodgiene să prelungească războiul, dar Thailanda a reușit destul de repede să preia inițiativa în timpul conflictului cu arsenalul său mult mai avansat.

Forțele thailandeze au bombardat ținte din Cambodgia folosind avioane F-16. Până la încetarea focului, cinci zile mai târziu, cel puțin 40 de persoane, inclusiv civili, au murit de ambele părți și sute de mii au fost strămutați.

China a jucat un rol activ în încercarea de a negocia o încetare a focului, dar livrările de armament complică eforturile Beijingului de a se prezenta drept un mediator neutru care susține pacea în Asia de Sud-Est.

Cu toate că bugetul militar al Cambodgiei este mult mai mic decât cel al Thailandei, ambele țări au cumpărat mult armament din China. Beijingul a devenit un furnizor mult mai important de arme și muniție pentru Thailanda decât Statele Unite.

Oficialii militari din China au negat faptul că ar fi livrat echipamente militare Cambodgiei pentru a fi folosite împotriva Thailandei.

Armele chineze alimentează tensiunile din Asia de Sud-Est

Tensiunile s-au reaprins încă din luna februarie, atunci când mai mulți soldați și civili cambodgieni au cântat imnul țării lor în apropiere de templul antic care se află în centrul disputei.

Un soldat cambodgian a fost ucis în schimburile de focuri din luna mai, iar cinci soldați thailandezi au fost răniți după ce au călcat pe minele plasate în zonă în luna iulie.

Cambodgia a dat vina pe Thailanda pentru declanșarea conflictului prin blocarea accesului către templu.

Serviciile de informații thailandeze au descoperit că Beijingul a trimis aproape 700 de rachete pentru sistemele sovietice BM-21 „Grad” folosite de trupele cambodgiene, dar și pentru lansatoare de rachete chinezești precum Type 90B și PHL-03.

Mutarea unui arsenal atât de extins înspre mai multe provincii de frontieră din Cambodgia nu putea fi făcută fără aprobarea celor mai importanți lideri chinezi.

Unii analiști spun că ajutorul militar din partea Chinei s-ar putea să îl fi motivat pe liderul de facto al Cambodgiei, Hun Sen, să provoace Thailanda, cu toate că țara vecină are o armată mult mai puternică.

În timpul precedentului conflict armat dintre cele două țări, în 2011, Cambodgia a rămas foarte repede fără muniție, potrivit cercetătorului Tahman Yaacob de la Universitatea Națională Australiană.

De atunci, China a devenit principalul furnizor de echipamente militare al Cambodgiei. În 2018, Beijingul a livrat ajutoare militare în valoare de 100 de milioane de dolari.

Implicarea lui Donald Trump și încheierea luptelor de la graniță

Președintele american Donald Trump s-a lăudat de curând că a pus capăt mai multor războaie de când s-a întors la Casa Albă, inclusiv conflictul dintre Thailanda și Cambodgia.

La doar câteva zile după ce Trump a transmis pe rețeaua socială Truth Social că va vorbi cu premierul interimar al Thailandei ca să ceară „o încetare a focului” și „încheierea războiului care face acum ravagii”, cele două țări au anunțat că au fost de acord cu o încetare a focului „imediată și necondiționată”.

Malaysia este țara care a intermediat discuțiile dintre cele două părți, dar Trump este cel care a pus presiune, amenințând că va opri negocierile purtate separat cu cele două țări pentru a reduce tarifele comerciale aplicate mărfurilor importate de SUA din Thailanda și Cambodgia dacă nu vor opri luptele.

Pe data de 7 august, Thailanda și Cambodgia au ajuns la un acord menit să reducă tensiunile la granița dintre cele două țări.

Editor : Raul Nețoiu