Ruleta rusească a lui Vladimir Putin. O treime din „forţa de reacţie rapidă” a Rusiei e masată la graniţa cu Ucraina

Rusia are în acest moment masate la graniţa cu Ucraina între 56 şi 70 de aşa-numite „grupuri tactice la nivel de batalion”, ceea ce reprezintă mai bine de o treime din totalul de 168 de astfel de unităţi ale Moscovei, permanent gata de luptă, un fel de „forţă de reacţie rapidă” de care dispune Vladimir Putin. În momentul anexării peninsulei Crimeea, în 2014, armata rusă ar fi mobilizat în jur de şase astfel de batalioane, conform The Economist, care compară situaţia cu un imens joc de „ruletă rusească” pe care Putin pare să îl joace în acest moment cu restul lumii. Fără ca nimeni să ştie exact dacă revolverul e încărcat sau e, în realitate, gol.

Batalioanele ruseşti, cu o forţă estimată de peste 127.000 de militari, reprezintă cea mai mare concentrare de forţe militare de la finalul Războiului Rece încoace. Iar Vladimir Putin este, aparent, singura persoană care ştie în acest moment cum şi dacă va pune la lucru acest întreg arsenal militar.

Conform actualei doctrine a armatei ruse, un „grup tactic la nivel de batalion” (prescurtat, GTB) reprezintă o unitate de luptă alcătuită din circa 800 de militari, la care se adaugă subunităţi de blindate, artilerie ori antiaeriene.

Aceste GTB-uri sunt create în cadrul brigăzilor clasice de tancuri sau infanterie mecanizată. Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu a spus, citat de TASS, că Rusia dispune de 168 de astfel de GTB-uri:

Acum, nu mai trebuie să căutăm oameni pe care să-i strângem şi să-i adunăm la unitate. Acum avem trupe în stare de alertă permanentă. Dispunem de formațiuni denumite grupări tactice la nivel de batalion. Aceste forţe pot fi desfăşurate şi să iasă din cazărmi într-o oră de la declanşarea alarmei

Într-un raport public al armatei americane, fiecare astfel de GTB rusesc dispune de 50 de blindate - 10 tancuri şi 40 de maşini de luptă ale infanteriei. Acest lucru ar însemna că, pe lângă cei peste 100.000 de militari, Rusia ar avea masate la graniţa cu Ucraina în jur de 5-700 de tancuri şi între 2.000 - 2.800 de alte blindate ori vehicule de luptă.

Tema războiului - un bun pretext prin care Putin atrage atenţia de la gravele probleme cu care se confruntă Rusia 

Practic, după cum notează The Economist, Vladimir Putin şi-a câştigat capitalul politic de pe urma unor conflicte armate. Ascensiunea sa la putere, în 1999, este direct legată de al doilea război din Cecenia.

A urmat apoi invazia Georgiei, în vara lui 2008, chiar în pragul Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing, război care a marcat decisiv sfidarea pe faţă a NATO şi invazia şi anexarea peninsulei Crimeea, în 2014, chiar la finalul altei Olimpiade, desfăşurate la Soci, Rusia.

Dar în toate aceste trei conflicte, Putin a avut mai degrabă o atitudine „timidă”: nu a implicat un număr mare de trupe şi nu a riscat provocarea de pierderi mari în rândul militarilor.

Unii analişti politici şi militari consideră că numărul impresionant de trupe masate la graniţa ruso-ucraineană nu trebuie văzut neapărat ca preludiul unui nou război: zgomotul asurzitor provocat de „tobele războiului” ar putea fi folosit pentru a acoperi astfel corul celor nemulţumiţi de alte probleme grave cu care Rusia se confruntă în prezent: inflaţia, pandemia ori corupţia de la vârful statului.

Presiunea de la graniţa cu Ucraina ar mai putea avea ca obiectiv identificarea posibilelor fisuri care ar apărea în cadrul NATO, în cazul unei crize în regiune: Ungaria deja a anunţat că nu are de gând să sprijine Ucraina în faţa Rusiei şi că Moscova şi Budapesta au o relaţie de „respect reciproc”.

Tot de „respect”, dar datorat lui Putin, a vorbit şi fostul şef al marinei militare germane, ale cărui aprecieri la adresa liderului de la Kremlin şi la faptul că Ucraina e pierdută, au dus, de altfel, la demisia sa din funcţie.

Opţiunea unui război total ar prezenta însă riscuri mari pentru Vladimir Putin. O astfel de confruntare ar fi cea mai mare de acest fel în Europa de la terminarea celui De-al Doilea Război Mondial. În plus, chiar dacă ruşii şi-ar atinge obiectivele, în prima fază a operaţiunilor, este de aşteptat ca trupele lor să sufere pierderi tot mai grele, cu trecerea timpului, în viitoarele lupte de gherilă.

Peste 100.000 de militari ruşi la graniţa cu Ucraina înseamnă peste 100.000 de arme Kalaşnikov cu glonţ pe ţeavă: iată noua variantă de ruletă rusească pe care Vladimir Putin o flutură acum în faţa Occidentului. Fără să fi apăsat, până acum, trăgaciul.