Putin recurge la amenințarea nucleară pentru a împiedica intervenția directă a NATO în Ucraina, potrivit experților

Vladimir Putin a folosit amenințarea de a recurge la arsenalul nuclear rusesc pentru a evita posibilitatea ca Occidentul să intervină direct în conflictul din Ucraina, consideră mai mulţi experţi în armament nuclear, citaţi de EFE. Simpla menționare a opțiunii nucleare arată însă că liderul de la Kremlin este dispus să ucidă civili pentru a-și atinge obiectivele.

Într-un colocviu online organizat miercuri de centrul de reflecţie Chatham House, experţii au căzut de acord că declaraţia lui Putin din primele zile ale invaziei, conform căreia oricine se va implica în conflict se va confrunta „cu consecinţe nemaiîntâlnite până acum”, nu a fost altceva decât un avertisment voalat privind folosirea armei nucleare.

Această interpretare a fost confirmată ulterior şi de ridicarea nivelului de alertă al arsenalului nuclear rus, scrie Agerpres. „Obiectivul său a fost să transmită Occidentului: 'Nu vă implicaţi direct'. NATO a anunţat deja foarte clar că nu va interveni”, a spus Lawrence Freedman, profesor emerit de studii de război la King's College din Londra.

„În alte circumstanţe, cu așa de mulți civili ucişi, ar fi avut loc o dezbatere mult mai amplă. Din acest punct de vedere, Putin şi-a îndeplinit obiectivul”, a apreciat Freedman. Totuşi, expertul se întreabă cum ar putea recurgerea la arme nucleare să-l scoată pe Putin dintr-o problemă „pe care singur şi-a creat-o”.

Este „foarte ciudat” că Putin a recurs la amenințarea cu atacuri nucleare încă de la începutul războiului

Directorul Proiectului „Forţele Nucleare Ruse”, Pavel Podvig, a amintit că „armele nucleare nu sunt bune şi nu servesc misiunilor militare, [dar] sunt bune să omoare multă lume sau să demonstreze intenţia de a face acest lucru”.

„Orice aluzie la folosirea acestui armament trebuie să fie interpretată drept un semnal sau o intenţie de a ucide mulţi civili, iar acest aspect ar trebui să facă parte din modul în care înţelegem conflictul”, a adăugat Podvig.

Analistul a subliniat că este „foarte ciudat” să se recurgă la o astfel de ameninţare când un război este abia la început, deşi crede că ordinul lui Putin de a pune „în regim special de serviciu” capacităţile de descurajare nucleară a fost interpretat greşit.

„Ar putea fi desfăşurate, dar acest lucru ar presupune paşi vizibili, iar din câte ştim noi aceştia nu au fost făcuţi. Rusia are circa o mie de arme nucleare aflate permanent în stare de alertă, care ar putea fi folosite în decurs de câteva minute. Mesajul era unul mai ales politic”, consideră el.

Nu se știe ce consideră Putin că ar reprezenta o amenințare existențială la adresa Rusiei

Doctrina Rusiei privind descurajarea nucleară prevede că armele atomice pot fi utilizate în cazul unei ameninţări existenţiale la adresa acestei ţări. Problema, spune Podvig, este că această decizie revine exclusiv Kremlinului şi nu se ştie ce poate considera Putin că ar reprezenta o provocare adusă supravieţuirii ţării sale.

Experta Patricia Lewis, de la Chatham House, a apreciat că „armele nucleare ale NATO nu au descurajat Rusia să invadeze Ucraina, dar că NATO a fost descurajată să intervină în Ucraina”, motiv pentru care se poate trage concluzia că „arsenalul atomic joacă un rol în acest război”.

În opinia sa, acest lucru are de-a face cu valorile predominante în Occident, care fac să existe o tendinţă de a renunţa la acest tip de armament, în timp ce alte ţări antagoniste „ameninţă cel puţin cu folosirea lor”, ceea ce ar trebui să ducă la „o reflecţie” pe această temă.

Şi Podvig a pledat pentru o „reevaluare” a utilităţii armelor nucleare ca instrument de putere şi securitate, dat fiind că, în opinia sa, „din acest conflict nu se poate trage concluzia că îţi este mai bine dacă deţii astfel de arme”.

Citește și: Un fost primar al Hiroshimei îl avertizează pe Putin să nu folosească arme nucleare în Ucraina

Editor : Raul Nețoiu