Curtea Penală Internaţională a făcut apel la Tadjikistan să-şi respecte obligaţiile şi să-l reţină pe Vladimir Putin, care se află în prezent într-o vizită de stat pe teritoriul acestei ţări din Asia Centrală, relatează EFE, citată de Agerpres. Preşedintele rus este vizat de un mandat de arestare emis de instanţa internaţională pentru crime de război în Ucraina.
Într-o scrisoare trimisă marţi Tadjikistanului şi făcută publică joi, Paivi Kaukoranta - preşedinta Adunării statelor semnatare a Statutul de la Roma (tratatul CPI) - reaminteşte că Putin este dat în urmărire internaţională de CPI din martie 2023 pentru crima de război reprezentată de deportarea de copii ucraineni în Rusia începând cu cel puţin 24 februarie 2022.
Scrisoarea subliniază că statele membre ale CPI au obligaţia legală de a coopera pe deplin cu Curtea, ceea ce prevede arestarea şi predarea persoanelor căutate de tribunal.
„Capacitatea Curţii de a-şi îndeplini mandatul depinde de îndeplinirea de către state a obligaţiilor lor de cooperare, în special în ceea ce priveşte arestarea şi predarea persoanelor care fac obiectul unor mandate de arestare”, avertizează instanţa internaţională cu sediul la Haga.
În pofida avertismentului, Putin a aterizat miercuri la Duşanbe, capitala Tadjikistanului, unde a fost întâmpinat de preşedintele Emomali Rahmon. Cei doi au mers apoi la complexul „Unitatea naţională şi renaşterea Tadjikistanului”, unde preşedintele rus a depus o coroană de flori în faţa statuii lui Ismail Somoni, un conducător important al dinastiei Samani din Asia Centrală, considerat tatăl naţiunii tadjice.
Vizită de trei zile în Asia Centrală
Vizita, prevăzută să dureze trei zile, coincide cu summitul Rusia-Asia Centrală, precum şi cu o reuniune a Consiliului şefilor de stat ai Comunităţii Statelor Independente (CSI), iar Putin încearcă să profite de şederea sa pentru a se întâlni cu mai mulţi lideri regionali, printre care preşedintele azer, Ilham Aliev.
La sosirea sa în Tadjikistan, Putin a subliniat rolul imigranţilor tadjici în economia rusă, în pofida intensificării discursului xenofob în Rusia şi a raidurilor masive din această ţară după atentatul de la Crocus City Hall din 2024.
„Peste un milion de cetăţeni tadjici trăiesc şi lucrează în Federaţia Rusă şi contribuie în mod semnificativ la creşterea economiei ruse”, a declarat el, potrivit TASS.
Tadjikistanul este stat semnatar al Statutul de la Roma, prin urmare are obligaţia legală de a coopera cu CPI, inclusiv în ceea ce priveşte arestarea şi predarea persoanelor căutate de tribunal, notează EFE.
Nu este prima dată când un stat semnatar al actului fondator al CPI ignoră mandatul de arestare emis împotriva lui Putin. Anul trecut, CPI a denunţat Mongolia în faţa organului său de supraveghere pentru că nu a dat curs cererii de arestare a liderului rus atunci când acesta a călătorit pe teritoriul său.
Ungaria a urmat acelaşi exemplu în aprilie trecut, refuzând să-l aresteze pe premierul israelian Benjamin Netanyahu în timpul vizitei sale în ţară, în ciuda existenţei unui mandat de arestare împotriva sa pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza, aminteşte agenţia citată de presă.
Editor : C.L.B.
