Preşedintele rus Vladimir Putin a pledat joi pentru o soluţionare negociată „cât mai curând posibil” a războiului din Ucraina, dar şi redeschiderea dezbaterii privind crearea unei noi arhitecturi de securitate la nivel global, care să protejeze interesele tuturor. Sunt primele declaraţii publice din acest an ale liderului de la Kremlin, în care s-a ferit să-l critice pe omologul său american Donald Trump pentru acţiunile sau intenţiile agresive ale acestuia faţă de Venezuela, Iran sau Groenlanda.
În timpul unei ceremonii la Kremlin de primire a scrisorilor de acreditare din partea a circa 30 de noi ambasadori, Vladimir Putin a cerut „consolidarea condiţiilor care să permită să ajungem cât mai curând posibil la o soluţionare paşnică a conflictului din Ucraina”, scrie Agerpres, preluând EFE și Reuters.
Înaintea lansării invaziei în Ucraina în februarie 2022, Putin le-a cerut ţărilor occidentale crearea unei noi arhitecturi de securitate. În decembrie 2021 Rusia a transmis astfel puterilor occidentale, în special Statelor Unite, un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil. Occidentul a respins toate aceste cereri, răspunsul Rusiei fiind apoi atacul asupra Ucrainei.
Vorbind joi din nou despre acest subiect, Putin a spus că, în cadrul dezbaterii privind o nouă arhitectură de securitate, Rusia a propus „opţiuni şi decizii raţionale care ar putea satisface pe toţi în America, Europa, Asia, în lumea întreagă”, în condiţiile în care „Rusia este în mod sincer angajată faţă de idealurile unei lumi multipolare”.
„Ţara noastră aspiră la o pace solidă şi durabilă, care să garanteze într-un mod fiabil securitatea tuturor şi a fiecăruia. Însă nu toată lumea, inclusiv Kievul şi capitalele care îl susţin, este pregătită”, a remarcat Putin, făcând referire la susţinătorii europeni ai Ucrainei, cărora le-a reproşat anterior că formulează dinadins cereri inacceptabile pentru Rusia astfel încât să o poată acuza pe aceasta că nu vrea să încheie pacea, cereri precum trimiterea de trupe europene în Ucraina, plata unor „reparaţii” de război de către Rusia sau respingerea oricăror concesii teritoriale din partea Ucrainei.
„Situaţia pe scena internaţională se deteriorează tot mai mult”
Atât timp cât alte ţări nu vor înţelege această nevoie, a continuat Putin, Rusia va continua „să-şi urmărească obiectivele”, făcând astfel aluzie la continuarea războiului în Ucraina în lipsa unei soluţii acceptabile pentru Moscova.
El a descris din nou acest conflict drept o consecinţă a ignorării „timp de mulţi ani” a intereselor legitime ale Rusiei şi a încălcării de către statele occidentale a unei promisiuni conform căreia NATO urma să nu se extindă către est.
Cel puţin până în prezent, Putin s-a abţinut să comenteze public capturarea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro de către un comando american, protestele din Iran sau ameninţarea preşedintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda.
El s-a limitat să constate în intervenţia sa de joi că „situaţia pe scena internaţională se deteriorează tot mai mult - nu cred că cineva poate contesta acest lucru -, vechile conflicte se intensifică şi apar noi puncte de criză serioase”.
„Auzim un monolog din partea celor care, prin dreptul forţei, consideră că este permisibil să le dicteze altora propria voinţă, să le ţină prelegeri şi să le dea ordine”, a mai remarcat Putin. Prin urmare, estimează el, imperativele Cartei ONU, care includ respectarea suveranităţii, neamestecul în afacerile interne şi soluţionarea disputelor prin dialog, „sunt acum mai necesare ca niciodată”, mai ales că „zeci de ţări din întreaga lume suferă ca urmare a dispreţului faţă de drepturilor lor suverane, din cauza haosului şi dezordinii, întrucât nu au forţa şi nici resursele pentru a se apăra”.
Editor : B.P.
