Kremlinul a declarat, vineri, că planurile Finlandei de a ridica interdicţia la prezenţa armelor nucleare pe teritoriul său amplifică tensiunile în Europa şi reprezintă o potenţială ameninţare pentru Rusia, care ar putea riposta dacă o astfel de desfăşurare ar avea loc, relatează Reuters.
Finlanda, care are o frontieră extinsă cu Rusia, şi-a menţinut neutralitatea în timpul Războiului Rece, dar a aderat la NATO în 2023 ca răspuns la războiul Rusiei în Ucraina.
Guvernul finlandez a anunţat joi că intenţionează să ridice interdicţia de lungă durată privind prezenţa armelor nucleare pe teritoriul ţării, într-un demers care ar putea deschide calea pentru staţionarea acestora în timp de război.
Helsinki a explicat că ia în considerare această posibilitate pentru a se alinia la politica de descurajare a NATO.
„Este o declaraţie care duce la escaladarea tensiunilor pe continentul european”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţei de presă zilnice.
„Această declaraţie nu face decât să sporească vulnerabilitatea Finlandei, o vulnerabilitate provocată de acţiunile autorităţilor finlandeze. Prin amplasarea de arme nucleare pe teritoriul său, Finlanda începe să ne ameninţe. Iar dacă Finlanda ne ameninţă, vom lua măsurile corespunzătoare”, a avertizat Peskov.
Acţiunile Rusiei în Ucraina şi acţiunile imprevizibile ale preşedintelui american Donald Trump, în special obiectivul său declarat de a prelua controlul asupra Groenlandei, au determinat guvernele europene să-şi regândească securitatea, inclusiv rolul armelor nucleare.
Propunerea guvernului de Helsinki ar permite „introducerea unei arme nucleare” în ţară, „transportul, livrarea sau deţinerea uneia” dacă aceasta este „legat de apărarea militară a Finlandei”, a explicat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanene, citat de AFP, potrivit Agerpres.
„În toate celelalte situaţii, cu excepţia celor prevăzute de această excepţie, importul, transportul, livrarea şi deţinerea de explozibili nucleari rămân interzise”, a adăugat el.
Hakkanen a declarat că mediul de securitate din Finlanda şi Europa s-a „schimbat şi s-a deteriorat în mod fundamental” după atacul la scară largă al Rusiei asupra Ucrainei în 2022.
Majoritatea ţărilor membre ale organizaţiei „nu au restricţii în legislaţia lor privind aplicarea integrală a politicii de apărare şi descurajare a NATO”, a spus Hakkanen.
Coaliţia de dreapta, care deţine majoritatea în parlament, a indicat că propunerea sa de lege se află în consultare publică până la 2 aprilie şi speră că aceasta va fi adoptată cât mai curând posibil.
Editor : C.L.B.
