Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a respins declaraţiile preşedintelui american Donald Trump, care a numit insula arctică „o bucată imensă de gheață, prost administrată”, și a făcut apel la aliaţii NATO să rămână uniţi în apărarea dreptului internaţional.
Donald Trump și-a exprimat din nou frustrarea faţă de refuzul NATO de a se implica în războiul împotriva Iranului, pe care l-a declanşat împreună cu Israelul, afirmând într-o postare pe reţelele de socializare că alianţa militară nu a fost prezentă atunci când era nevoie de ea şi că nu va fi acolo „dacă vom avea din nou nevoie de ea”.
„AMINTIŢI-VĂ DE GROENLANDA, ACEA BUCATĂ IMENSĂ DE GHEAŢĂ ŞI PROST ADMINISTRATĂ”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a respins această caracterizare.
„Nu suntem o simplă bucată de gheaţă. Suntem o populaţie mândră de 57.000 de oameni, care muncesc zi de zi ca buni cetăţeni ai lumii, cu respect deplin faţă de toţi aliaţii noştri”, a declarat el pentru Reuters, potrivit Agerpres.
Premierul Nielsen a subliniat importanţa menţinerii ordinii geopolitice postbelice, inclusiv a alianţei de apărare NATO şi respectarea dreptului internaţional la nivel mondial.
„Aceste lucruri sunt puse sub semnul întrebării în prezent şi cred că toţi aliaţii ar trebui să rămână uniţi pentru a încerca să le menţină. Sper că aşa se va întâmpla”, a spus el.
„Ofensiva” lui Trump împotriva Groenlandei
Partenerii din NATO s-au străduit deja la începutul acestui an să găsească modalităţi de a menţine unitatea alianţei, după ce Trump şi-a intensificat eforturile de a prelua Groenlanda de la Danemarca, alt membru al NATO.
În ianuarie, Casa Albă a declarat că Trump lua în calcul inclusiv recurgerea la forţa militară în Groenlanda, ceea ce a determinat Germania, Franţa şi alte ţări europene să trimită mici contingente de trupe pe insulă, ca gest de solidaritate şi descurajare.
Trump a dat ulterior înapoi, după discuţiile cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, afirmând că a fost stabilit cadrul unui viitor acord şi orientând conflictul legat de Groenlanda spre o cale diplomatică.
Groenlanda, Danemarca şi Statele Unite au iniţiat, la sfârşitul lunii ianuarie, discuţii diplomatice, iar Nielsen a declarat că acestea sunt încă în desfăşurare, fiind programate şi alte întâlniri.
Scepticismul lui Nielsen
Donald Trump şi susţinătorii săi au insistat că Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru a respinge ameninţările din partea Rusiei şi a Chinei în Arctica şi că Danemarca nu poate asigura securitatea acesteia.
SUA au deja o bază pe insulă şi posibilitatea de a-şi extinde prezenţa acolo în temeiul unui tratat din 1951.
„Ar fi ciudat ca, în condiţiile în care toate părţile doresc să discute despre o cooperare sporită în domeniul apărării, să nu se ţină seama de acel acord (din 1951)”, a declarat Nielsen, refuzând să ofere mai multe detalii cu privire la subiectele abordate în cadrul negocierilor.
În pofida discuţiilor, premierul Nielsen consideră că Trump nu şi-a abandonat ambiţiile legate de insulă: „Nu cred că dorinţa sa de a prelua sau de a controla Groenlanda a fost exclusă din ecuaţie”, a spus el.
Editor : B.P.
